Steaua pragmatica
Mai importante decît cele 3 puncte sînt zilele de linişte, tot 3 la număr, pe care Ronny Levy le-a cîştigat pe vălurita arenă a Astrei, răgaz pînă la turul cu ŢSKA Sofia.
Mai importante decît cele 3 puncte sînt zilele de linişte, tot 3 la număr, pe care Ronny Levy le-a cîştigat pe vălurita arenă a Astrei, răgaz pînă la turul cu ŢSKA Sofia. Nespectaculoasă, dar muncitoare, organizată defensiv, dar confuză în atac, Steaua a lămurit soarta partidei cu Universitatea Cluj dintr-un aut şi un şut de clasă. Pragmatism, conform DEX. În rest, multă transpiraţie îmbibată în tricourile unor băieţi care au acceptat lupta, poate chiar şi umilinţa, pentru ca la sfîrşit să culeagă aplauzele.
Conştientă că avea în faţă un adversar căruia îi place mingea şi cultivă posesia, Steaua a făcut un bun joc de apărare, cu presing organizat în zonele laterale ale terenului, cu agresivitate în centru şi echipă scurtă. Puşi pe treabă, de la Costea şi pînă la Latovlevici, roş-albaştrii au muncit şi cu cap. Au fost atenţi în ultimii 30 de metri, astfel încît nu i-au oferit nici o lovitură liberă lui Claudiu Niculescu, şi speculativi la poarta cealaltă, acolo unde somnul lui Achim la acel aut a fost fructificat de Latovlevici, Tănase şi transformat în gol de Costea.
E adevărat, Steaua a avut noroc în primul sfert de oră, atunci cînd Tony a avut de trei ori şansa deschiderii scorului. A avut şi emoţii, în ultimul sfert de oră, după ce Pele a speculat letargia lui Tătăruşanu, stabilopod la o centrare de vreo 50 de metri. Dar a strîns din dinţi, şi-a asumat condiţia de echipă în formare şi a cîştigat. Puncte şi timp.