Unde a greşit Răzvan

După 0-5 orice analiză tehnico-tactică ajunge să cadă în derizoriu. E momentul în care selecţionerul trebuie doar să priceapă de ce Mourinho l-a dat afară în şuturi pe Mutu, iar acum lucrează fără probleme cu Chivu. Povestea începuse cu mult timp în urmă. Era acum vreo 5 ani cînd, Flavius Moldovan şi Vasilache, legitimaţi la Rapid şi proaspăt umiliţi într-un meci la Galaţi, îşi înecau supărarea pe la 3 dimineaţa prin barurile din Herăstrău.

După 0-5 orice analiză tehnico-tactică ajunge să cadă în derizoriu. E momentul în care selecţionerul trebuie doar să priceapă de ce Mourinho l-a dat afară în şuturi pe Mutu, iar acum lucrează fără probleme cu Chivu

Povestea începuse cu mult timp în urmă. Era acum vreo 5 ani cînd, Flavius Moldovan şi Vasilache, legitimaţi la Rapid şi proaspăt umiliţi într-un meci la Galaţi, îşi înecau supărarea pe la 3 dimineaţa prin barurile din Herăstrău. Fără respect pentru ei, pentru suporteri sau pentru antrenorul care-i creditase.

Dar ei nu fuseseră primii. Cu cîtva timp înainte, un supertalent,  un făcător de joc şi un mare favorit al tribunei, pe numele lui Ziyati, a fost exclus din lot tot pe motive disciplinare.

Şi nici el nu era o premieră, pentru că înainte fusese un altul, Sabin Ilie, cel ce marca în poarta duşmanului de clasă, Steaua, dar apoi pleca izgonit dintr-un Giuleşti care îşi pregătea serile de glorie.

Atunci, antrenorul construia grupul, iar edificiul se baza pe o fundaţie solidă zămislită din reguli clare. Chiar dacă aveau valoare, chiar dacă echipa îşi pierdea din calitate, cei care au atentat la siguranţa vestiarului au fost aspru pedepsiţi. Aruncaţi din casa în care Răzvan Lucescu construia performanţa.

Cu Lucescu jr. pe bancă, Rapid a jucat sferturi de finală în Cupa UEFA, a eliminat formaţii de top din Europa, ca Feyenoord sau Hamburg, a cîştigat două Cupe ale României şi a mai izbutit un parcurs european fără a cunoaşte înfrîngerea. Dar mai mult decît atît, a creat un grup bazat pe respect reciproc şi pe disciplină liber consimţită.

Istorie repetată
La echipa naţională a încercat acelaşi lucru. S-a apropiat de jucători, le-a oferit libertate de mişcare şi deschidere, le-a modificat programul de cantonament, a încercat să creeze o lume normală. A dat fiecăruia mult, enorm, tocmai pentru a le putea cere la fel în ziua meciului. Numai că a uitat de regulă.

Adrian Mutu şi Adrian Cristea şi-au luat o porţie şi mai mare de libertate. Primul, la cea dintîi acţiune a echipei naţionale sub noua comenduire, celălalt, ca de fiecare dată de cînd Răzvan a preluat naţionala. Chestie de educaţie, de bun simţ, de cei 7 ani de acasă. De lipsă de respect faţă de toţi şi de toate.

A fost momentul în care Lucescu jr. a plătit tribut faptului că a crescut într-o casă în care fotbalul n-a fost vehiculul care să te poarte în împărăţia jeep-urilor, starletelor, vilelor şi manelelor, ci o adevărată religie. Pentru că a aplicat principiul sînt om cu tine pentru a fi om cu mine cu un personaj care nu merită lucrul ăsta. Pentru că nu a aplicat REGULA indifirent de consecinţe. EXCLUDEREA IMEDIATĂ după episodul de miercuri dimineaţa, cînd fotbaliştii rupeau cluburile bucureştene.

Mărul stricat
Pe Adrian Cristea nu-l iau în această discuţie. La ce a făcut pînă acum în fotbal e acea cantitate neglijabilă căreia trebuie să-i rosteşti prenumele pentru a-l identifica. Receptorul acestor rînduri e însă Mutu. Cel ce trebuia să fie liderul, trailerul, exemplul acestei generaţii. Capul de serie. Omul care să ne facă mai dulce despărţirea de Hagi.

Aiurea. Cel mai elocvent exemplu de brînză bună în burduf de cîine, expresia întreagă a ratării, Mutu şi-a mai bătut joc de un partener. După marele Dobrin, pe care l-a persiflat, după Dinu, căruia i-a rîs în faţă, după ce a fugit din cantonamentul lui Iordănescu şi l-a înjurat în faţă pe Piţurcă, a venit la rînd Răzvan. Care a crezut că tratîndu-l cu prietenie va primi respect. Ce eroare!

0 pase au schimbat între ei Mutu şi Chivu

E minutul 33. Scăpat spre poartă, dar semnalizat în ofsaid, Mutu continuă acţiunea. Ştie că are un galben, dar îşi face rost de al doilea pentru a nu-şi murdări echipamentul miercuri, la Piatra-Neamţ, cu Feroe. Acum 12 ani, Gică Hagi şi Gică Popescu intrau pe nămolul din Ghencea, pe o ploiae infernală şi marcau împreună 5 goluri în poarta Luxemburgului.

E minutul 50. Mutu driblează fără respect faţă de colegi la centrul terenului, pierede evident mingea, apoi ridică braţele şi-i ceartă pe toţi. În timpul ăsta Krasici, face contraatacul, îi pasează lui Pantelici, care trage pentru 2-0. Acum 25 ani, Loţi Boloni alerga ca disperatul, la aproape 35 de ani, în minutul 115 al finalei de la Sevilla, vreo 50 de metri pentru a-l bloca pe Carrasco, cel care-i furase o minge puştiului Belodedici.

Rezistă şi taie, Răzvane!
E a doua zi după cel mai drastic eşec al naţionalei din ultimii 20 de ani. Ziua în care ne aducem aminte de liderii naţionalei din anii 70-80-90, pentru că cel pe care-l doream în locul lor ne ajută să creionăm comparaţiile. Caracter contra nepăsare. Educaţie contra bădărănism. Creier contra hormoni. Aici ai greşit, Răzvane! Pentru că, spre deosebire de tatăl tău, tu ai avut ghinionul de a moşteni un asemenea lider de grup. Şi n-ai avut inima de a-l arunca la coşul istoriei fără resentimente sau temeri. Bucură-te însă că ai descoperit asta înainte de ceea ce va fi adevăratul tău examen, viitoarea campanie de calificare. Capul sus, minte multă, curaj! Şi rezistenţă faţă de cei care te vor presa să nu arunci mărul stricat din coş. Ca acum cîţiva ani cînd asanai Rapidul pe riscul tău ca singura soluţie pentru a-i putea da, mai apoi, alură europeană.

În ciuda aroganţei de care e acuzat, Mourinho este de departe CEL MAI IUBIT antrenor de către elevii lui
Andy Roxbourgh

Fotbaliştii şi colaboratorii mei trebuie să gîndească la fel ca mine: să fie serioşi, să dea dovadă de profesionalism, să fie pasionaţi de ceea ce fac şi extrem de ambiţioşi
Jose Mourinho