Micile secrete ale marilor victorii

Ce poate face diferenţa într-un meci ale cărui coordonate sînt atît de echilibrate? Cel mai simplu de răspuns ar fi norocul, varianta nonanalitică a celui care nu vrea să privească mai departe de primul instinct. OK. Bara lui Ochiroşii ar depune mărturie pentru el. Ar mai adăuga parada salvatoare a lui Arlauskis la capul lui Kapetanos, versus plonjonul inutil al lui Tătăruşanu la golul lui Apostol. Deşi portarii sînt legitimaţi la cluburi, nu la destine.

Meciurile de fotbal se cîştigă sau se pierd la amănunte   

Ce poate face diferenţa într-un meci ale cărui coordonate sînt atît de echilibrate? Cel mai simplu de răspuns ar fi norocul, varianta nonanalitică a celui care nu vrea să privească mai departe de primul instinct. OK. Bara lui Ochiroşii ar depune mărturie pentru el. Ar mai adăuga parada salvatoare a lui Arlauskis la capul lui Kapetanos, versus plonjonul inutil al lui Tătăruşanu la golul lui Apostol. Deşi portarii sînt legitimaţi la cluburi, nu la destine.

Şi atunci? Mircea Lucescu vorbea despre detalii. Ferguson amintea că în fotbal diferenţa o fac lucrurile simple. La Steaua – Urziceni tabela s-a mişcat ca urmare a unor decizii luate în timp

1.VÎRSTA.  Sînt momente în joc în care buletinul face diferenţa. Experienţa aceea acumulată în timp care te ajută să înveţi din întîmplări, care te împinge să repeţi lucrurile bune şi să eviţi greşelile. Care poate contracara cu uşurinţă exuberanţa şi îi poate specula erorile. Nu degeaba se spune că vîrsta optimă pentru performanţă în fotbal este între 27 şi 28 de ani. Atît cît avea, de exemplu, naţionala României la World Cup ’94.

27,8 ani a fost media de vîrstă a titularilor Unirii, cu aproape 3 ani mai ridicată decît a Stelei

2. MIZA. E o consecinţă a vîrstei, care se numeşte experienţă şi care decide în meciurile importante. Steaua a învins adversari mai slabi, dar s-a poticnit şi cu CFR, şi cu campioana. În ambele meciuri a clacat prima. Cu Clujul tinereţea a ajutat-o să revină, cu Urziceniul nu s-a mai putut. Pentru că jucători ca Onicaş şi Andrei Ionescu nu pot surmonta distanţa mare de maturitate în joc faţă de Maftei şi Paraschiv. Numele nu sînt luate la întîmplare, ci reprezintă noutăţile cele mai importante survenite în ambele tabere în această vară. Dacă oamenii Unirii au împreună 78 de meciuri în cupele europene şi cel puţin 5 sezoane fiecare în care s-au bătut la titlu, băieţii Stelei au împreună doar vreo 30 de meciuri în Liga 1 ca titulari!!!

3. VALOAREA LOTULUI. Spune-mi ce mijlocaşi centrali ai ca să-ţi spun ce echipă eşti!. Vorba aceasta spusă de marii antrenori se regăseşte în realitate. Chiar şi cu accidentaţii Ov. Petre, Toja sau Bicfalvi, Steaua nu se poate compara la acest capitol cu o formaţie care-i are în lot pe Apostol, Paraschiv, Pădureţu, Brandan, Ricardo sau Todoran. Nici măcar la număr.
Faza golului, cu o suită de pase ale Unirii, vorbeşte despre calitatea fotbaliştilor lui Petrescu.

4. PUBLICUL. Socoteala conform căreia Steaua a pierdut un singur meci fără spectatori, cel cu Bistriţa din urmă cu 4 ani, nu merge în cazul în care vorbim de echipe diferite. Prima, cu Dică, Goian, Ghionea, Iacob ş.a. avea experienţa de a trece de un asemenea handicap. Cea a lui Bergodi, bazată pe tinereţe şi moral, avea nevoie de o încurajare în plus. Care n-a avut de unde veni. Iar conducerea Stelei nu e străină de decizia Comisiei.

5. INFLUENŢA. Strigătele lui Becali din lojă după golul lui Apostol dovedesc încă o dată că patronul nu vede lucrurile decît în mărime naturală. Acelaşi manager care i-a cîştigat ultimele titluri şi de care s-a lepădat atunci cînd credea că ştie totul, Mihai Stoica, a făcut şi aici diferenţa în final de meci. Chestie de strategie, cuvînt tot mai utilizat în războiul fotbalului, dar atît de greu de aplicat.