Tactica antrenorilor » Cristi Pustai: 65% faza ofensivă, doar 35% cea defensivă

Tehnicianul Gazului Metan spune că începe de fiecare dată antrenamentul tactic cu faza ofensivă. Sosit în Bucureşti, pentru a participa la cursurile Pro ale Şcolii de Antrenori, el a acceptat să vorbească despre modul în care vede jocul de fotbal.

Tehnicianul Gazului Metan spune că începe de fiecare dată antrenamentul tactic cu faza ofensivă. Sosit în Bucureşti, pentru a participa la cursurile Pro ale Şcolii de Antrenori, el a acceptat să vorbească despre modul în care vede jocul de fotbal.

– Domnule Pustai, ce sistem de joc preferaţi?
– Nu pot să zic că am un sistem preferat de joc, pentru că în timpul meciului în funcţie de adversarul pe care îl întîlneşti, mai schimbi de 2-3 ori modulul.Totuşi am o afinitate pentru sistemele 4-4-2 şi 3-4-2-1, dar nu este vorba de o fixaţie.

– Cît durează analizarea adversarului?
– Încep pregătirea meciului încă de luni printr-o discuţie provocatoare cu fotbaliştii. Vreau să văd dacă ştiu cum evoluează echipa pe care o întîlnim, ce jucători-cheie au şi mai multe lucruri de acest gen. Pe măsură ce se apropie jocul avem şi o şedinţă video, dar nu durează mai mult de 20 de minute. Trebuie să respectăm adversarul împotriva căruia jucăm, dar nu vreau să inhib jucătorii cu prea multe date.

– Mediaşul joacă totul pe cartea atacului…
– Îmi place jocul ofensiv. Filozofia mea este de a marca multe goluri. Tot timpul la antrenamentele tactice încep cu exerciţiile specifice fazei ofensive. Cred că proporţia este 65 % fază ofensivă şi 35% apărarea.

– Aţi şocat după meciul cu Dinamo că nu le-aţi reproşat nimic arbitrilor…
– Nu sînt certăreţ. Nu-mi stă în caracter să mă cert cu cineva, dar nu vreau să fiu călcat în picioare, nu permit acest lucru. Eu sînt un tip corect faţă de toată lumea, care nu creează scandaluri şi nu caută ceartă. Treaba mea este să antrenez echipa şi să văd unde am greşit noi.

– Vă place ca fotbaliştii să pună piciorul la minge mai mult decît permite regulamentul?
– Niciodată nu le-am cerut fotbaliştilor mei să fie mai agresivi decît le permite regulamentul. Eu îi sancţionez dacă au atitudini nesportive în timpul partidelor şi nu îşi văd de treaba lor. Trebuie să aibă o atitudine normală, pentru că lumea vine la stadion să vadă fotbal, nu pe jucători sau antrenori certîndu-se pe teren.

– De ce?
– Tot timpul le spun jucătorilor mei să cîştige o partidă cu arme fotbalistice. Nu îmi place cînd aud să muşcăm din ei, să-i rupem sau discuţii de genul acesta. Sînt mijloace specifice acestui joc şi eu cred că pe lucrurile astea trebuie să te bazezi.

– Care sînt antrenorii preferaţi?
– Ferguson pentru întreaga sa activitate de pînă acum. Mai sînt Benitez, Wenger şi Mourinho, chiar dacă acesta din urmă şi-a creat o imagine de bad boy în afara terenului.

– Echipa preferată?
– Barcelona. O echipă care face spectacol total

– Cea mai mare realizare din cariera de antrenor?
– Că antrenez în Liga I. Dar îmi aduc aminte cu mare plăcere că am luat Mediaşul într-o situaţie foarte grea şi după un an şi jumătate am reuşit să promovăm în prima ligă. Aici, la Mediaş, este o echipă frumoasă şi vă asigur că vom lupta pînă în ultima clipă să ne salvăm de la retrogradare.

– Cel mai mare regret?
– În 2000, cînd pentru trei ani m-am retras din antrenorat din cauza unor probleme făcute de alte echipe. Eram antrenor-jucător la Tîrnăveni şi am fost ales cel mai bun jucător al Seriei. M-a durut foarte tare că m-am lăsat de fotbal.

– Imediat aţi început să predaţi la şcoală matematica…
– Da, aşa este. Eu mi-am făcut meserie. Şi profesor de matematică este o meserie foarte frumoasă. M-a făcut să uit un pic de faptul că nu am mai jucat fotbal, pentru că eram la şcoală şi apoi, după-amiaza, eram la meditaţii cu copiii.

– Poezia preferată?
– IF de Rudyar Kipling. Este un decalog de reguli pe care trebuie să le îndeplineşti ca să fi om. Este cea mai răspîndită poezie de pe glob şi pot spune că este dedicată sportivilor.

– La ce oră mergeţi la stadion şi ce program aveţi?
– La ora 8 ajung acolo, dar niciodată nu ştiu cînd plec. Îmi scot laptop-ul şi citesc presa, după care intru pe site-ul echipei împotriva cărei jucăm. Apoi mă întîlnesc cu secunzii şi discutăm de etapă şi de lucrurile pe care le-am observat de-a lungul unei etape de campionat.