Tactica antrenorilor » Petre Grigoraş: 95% mă interesează Oţelul, 5% adversarul

Tehnicianul gălăţenilor, Petre Grigoraş, vorbeşte despre sistemul de joc folosit de echipa sa, cum arată un ciclu săptămînal de antrenamente şi de ce nu-l interesează foarte mult jocul adversarului

Tehnicianul gălăţenilor, Petre Grigoraş, vorbeşte despre sistemul de joc folosit de echipa sa, cum arată un ciclu săptămînal de antrenamente şi de ce nu-l interesează foarte mult jocul adversarului

– Domnule Grigoraş sînteţi adeptul unui joc ofensiv… Ce v-a determinat să luaţi această hotărîre?
– Probabil a contat şi faptul că eu am jucat atacant. Dar, vreau să vă spun sincer că eu văd fotbalul ca pe un spectacol. Ca să fie aşa, trebuie să se marcheze goluri şi de aceea eu mizez foarte mult pe cartea atacului. Mi-a plăcut întotdeauna jocul Barcelonei şi am încercat şi eu să îmi determin fotbaliştii, pe la toate echipele la care am fost, să evolueze ofensiv.

– Care este sistemul de joc preferat?
– 4-3-3. Este un modul de joc care îmi place foarte mult. Un singur închizător în faţa fundaşilor centrali, iar în rest dau libertate celorlalţi cinci jucători din faţă. Dar ca să-l foloseşti, ai nevoie de fotbalişti cu valenţe ofensive, iar la Galaţi în ultima vreme au fost jucători care s-au pliat pe acest sistem: Paraschiv, Szekely, Deac, Viglianti, Daniel Stan, Jula, Sălăgean sau Iorga.

– Înaintea unei partide vă preocupă foarte mult jocul echipei adverse?
– Nu! În proporţie de 95% mă interesează cum evoluează formaţia mea. Mi se pare anormal să faci adversarul mare înaintea unei partide. Eu vreau să eliminăm, în primul rînd greşelile echipei noastre. Principalul meu obiectiv este să-i fac pe jucători să înţeleagă unde au greşit în meciul precedent pentru a nu mai repeta aceeleaşi greşeli şi în partida din etapa următoare.

– Cît timp într-un ciclul săptămînal de antrenamente discutaţi despre adversari cu jucătorii?
– Maximum 15-20 de minute. Cu o seară înainte de meci, cînd sîntem în cantonament, discuţii individuale cu jucătorii despre adversarii direcţi. De multe ori renunţ la aceste discuţii dacă îi văd pe jucători că sînt stresaţi înaintea unei partide. Nu vreau să-i încarc în plus.

– Nu ascundeţi niciodată primul 11 înaintea unui meci…
– Dacă aş fi obligat să spun acest lucru, aş spune de la începutul săptămînii. Dar nu se poate acest lucru pentru că se mai accidentează fotbalişti  sau intervin alte probleme. De multe ori s-a întîmplat ca adversarii să anunţe echipa după ce am făcut noi foaia de joc. Ăsta este un lucru care nu mi se pare normal.

– Urmăriţi adversarii la faţa locului?
– Acum toate meciurile sînt transmise la TV…Numai că fotbaliştilor nu le pun niciodată casete sau DVD-uri să-i ţin ore întregi la şedinţe tehnice. Mi s-a întîmplat cînd eram fotbalist să stau la o şedinţă tehnică aproape două ore şi eram cu toţii plictisiţi. Nu vreau să-i încarc suplimentar pe jucători înainte de meciuri.

– Pregătiţi diferit meciurile de acasă faţă de cele din deplasare?
– Nu. Nu am să fac nicioadtă acest lucru. Echipa mea nu o să se baricadeze niciodată pe două linii la meciurile din deplasare. O să încercăm să atacăm tot timpul. Numai că mulţi dintre fotbaliştii de la Galaţi nu au experienţă şi de multe ori se pierd cînd joacă pe alte terenuri, pentru că atmosfera este apăsătoare. La Galaţi publicul este entuziast şi de multe ori ne conduce spre victorie. În primul an al meu la Oţelul am avut pe teren propriu două victorii, trei egaluri şi trei întrîngeri, iar în deplasare am cîştigat şapte meciuri din opt.

– La multe meciuri faceţi improvizaţii. Schimbaţi foarte mulţi jucători de pe posturile lor de bază… Iorga, mijlocaş central acum, este aripă dreapta, Paraschiv, mijlocaş central, acum evoluează vîrf şi mai sînt multe cazuri de acest gen…
– Îmi plac fotbaliştii polivalenţi. Sînt mulţi jucători care dau randament bun pe mai multe posturi, iar de multe ori o fac mai bine decît în zona unde erau obişnuiţi

– Ce model de antrenor aveţi?
– Nu pot să spun că am copiat pe cineva anume. Am încercat să fur de la toţi tehnicienii pe care i-am avut cîte ceva. După ce am căpătat şi eu puţină experienţă în acest domeniu am încercat să impun propriul stil.

–  Vă lăsaţi fotbaliştii în cluburi?
– Da! Dacă avem meci sîmătă seară, chiar eu le spun să meargă la discotecă. Dar nu în acea seară. Duminică pot să meargă în ce club vor ei să se distreze, fiindcă sînt şi ei oameni şi muncesc toată săptămîna.

– De ce duminica?
– Pentru că imediat după un meci este deja o oboseală foarte mare. În cluburi e fum mult, muzică tare, iar dacă mai beau şi o sticlă de vin, recuperarea se va face într-un timp mult mai mare. Duminică seară pot merge şi ei în cluburi să se distreze, pentru că luni se efectuează un antrenament de recuperare. Miercurea avem o masă în familie, cu toţii băieţii şi conducerea. Ei vin cu familiile şi pot spune că este o seară relaxantă, cînd ne simţim bine cu toţii.

Este foarte greu să ţi în frîu o echipă la care nu sînt bani, dar noi încercăm să ne facem treaba foarte bine şi de ce să nu sperăm că putem ajunge în Cupa UEFA?! Dreptul la speranţă nu ni-l poate lua nimeni
Petre Grigoraş, antrenor Oţelul