Andrei Vochin

Cel mai bun ziarist dintre oamenii de fotbal și cel mai bun om de fotbal dintre ziariști. Pentru că le face pe amândouă

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Vochin
Fuga înainte de toate

„Și calul aleargă, dar nu dă lapte”. Asta e fraza preferată a celor care nu apreciază ceea ce înseamnă în ziua de azi calitatea fizică a fotbaliștilor. Curios e că în special foștii jucători iau în derâdere, de multe ori, […]

...

Scrisoare către vecinii mei din Chateau Mont Royal Chantilly

Dragii mei,

E trecut bine de miezul nopții. Am urcat în cameră imediat după ce l-am văzut pe „Săpun” coborând din mașina ce l-a adus, târziu, de la controlul antidoping. Șchiopăta din genunchi și din suflet. Unii dintre voi mai […]

...

De la nea Vanea la nea Bataclan

Parisul ne-a așteptat febril și atunci, și acum. Semantica e însă cu totul alta, fără ca asta să aibă vreo legătură cu faptul că în ’98 eram jurnalist acreditat, iar acum oficial. Tremurul ăla de dinainte de competiție e, din […]

...

Domnul Goe

Cu mare plăcere am lecturat vineri interviul pe care Justin Gafiuc i l-a luat lui Dorin Goian. Am regăsit aceeași stare de bine pe care o trăiesc de fiecare dată când mă întâlnesc cu acest bărbat, indiferent de context, în […]

...

Lobby și cei 4 A

Cu alte cuvinte, dacă-și va duce angajamentul la capăt, Lobonț va ajunge la 40 de ani. Știrea poate surprinde, chiar dacă, atunci când vorbim de portari, ne aducem aminte că Dino Zoff devenea campion mondial cam pe la aceeași vârstă.

[…]

...

Fragmente din SuperSteaua / Lista pentru penalty-uri

(… ) Ienei se caută în buzunarul de la haină şi scoate hîrtiuţa scrisă după-amiază în hol la “Macarena”. Trece printre jucători şi anunţă: “Bat Majearu, Bölöni…”, dar face o pauză. Piţurcă ieşise, dar şi Radu ll era un specialist. “Baţi, Marine?”, a întrebat Ienei. “Nea Imi, nu sînt încălzit. Abia am intrat şi-mi tremură picioarele”.

duminică, 15 februarie 2009, 8:28

(… ) Ienei se caută în buzunarul de la haină şi scoate hîrtiuţa scrisă după-amiază în hol la “Macarena”. Trece printre jucători şi anunţă: “Bat Majearu, Bölöni…”, dar face o pauză. Piţurcă ieşise, dar şi Radu ll era un specialist. “Baţi, Marine?”, a întrebat Ienei. “Nea Imi, nu sînt încălzit. Abia am intrat şi-mi tremură picioarele”. Refuzat, Ienei şi-a îndreptat privirea spre Iordănescu. Puiu i-a luat-o înainte. “Nea Imi, nu. Orice poţi să-mi ceri, numai asta nu. Pentru mine a fost ultimul joc. De acum voi fi doar antrenor. Îţi dai seama că dacă ratez n-am să mă mai pot uita vreodată în ochii băieţilor. Te rog să mă înţelegi!”. Ienei era în dificultate. Colac peste pupăză, Iovan a venit şi el să anunţe că nu poate trage pentru că-l supără piciorul.

 “Recunosc acum că am minţit, spune Fane. Mi-a fost frică, ăsta-i adevărul”. Al cincilea, Bărbulescu, n-a spus nimic, dar cine să execute a treia şi a patra lovitură? “Lasă, nea Imi, că bat eu şi te fac cel mai mare antrenor al Europei în seara asta”. Vocea lui Lăcătuş l-a făcut să tresară pe Ienei. “A fost o nebunie. M-am hotărît aşa, dintr-o dată, cînd am văzut că nu se înghesuia nimeni. E explicabil, aveam 22 de ani şi nu realizam ce răspundere îmi iau. Acum, n-aş mai bate în ruptul capului”, spune Marius. Imediat după el s-a înscris şi Balint, aşa că lista era întocmită. (… )

Comentează