Fragmente din SuperSteaua / Amicale pentru cîrnaţi

(… ) La Vaslui, Alexandria, Găeşti, Feteşti sau comuna “30 Decem brie”, primarii invitau echipa pentru un joc de pregătire la care se ştia că spectatorii vor veni ca la urs. În schimb, steliştii îmbinau utilul cu plăcutul. În afara acţiunii sportive în sine, jucătorii, antrenorii şi conducătorii erau invitaţi la o masă după joc şi plecau din oraşele respective cu 4-5 kilograme de carne, o roată de caş ca val, cîrnaţi sau ouă după posibilităţile şi darea de mînă ale gaz delor.

(… ) La Vaslui, Alexandria, Găeşti, Feteşti sau comuna “30 Decem brie”, primarii invitau echipa pentru un joc de pregătire la care se ştia că spectatorii vor veni ca la urs. În schimb, steliştii îmbinau utilul cu plăcutul. În afara acţiunii sportive în sine, jucătorii, antrenorii şi conducătorii erau invitaţi la o masă după joc şi plecau din oraşele respective cu 4-5 kilograme de carne, o roată de caş ca val, cîrnaţi sau ouă după posibilităţile şi darea de mînă ale gaz delor. Ceea ce azi pare ridicol, înainte de ‘89 constituia un mare avantaj. Chiar dacă aveau bani cu mult peste media salariilor din Ro mânia, fotbaliştii se confruntau şi ei cu porţionarea mîncării.

Nu mele şi prestigiul îi ajutau să-şi găsească pile care să le su pli menteze raţia oficială de 10 ouă pe lună, un kilogram şi jumătate de zahăr şi de carne sau unul de ulei. Aveau prieteni pe care-i plăteau pentru a le facilita procurarea acestor alimente. Iar cînd venea cîte un asemenea “amical”, alături de geanta cu echipament fotbaliştii mai puneau una la fel de mare pentru “foloase”.(… )