Fragmente din SuperSteaua / Şmecheria lui Dragomir

(… ) “Dragomire, trebuie să-l dăm pe Lăcătuş la Steaua”, tună fără nici o introducere Enache. “Tovarăşe prim, eu nu-i dau dezlegarea, dacă vreţi, daţi-i-o dumneavoastră”. Mitică juca tare. “O să mă o moare muncitorii de la Steagul Roşu cînd or auzi”. “Ia chemaţi-l pe Ion Stoica!”, porunci Enache. Peste o jumătate de oră, directorul general al uzinei de autocamioane era şi el în birou.

(… ) “Dragomire, trebuie să-l dăm pe Lăcătuş la Steaua”, tună fără nici o introducere Enache. “Tovarăşe prim, eu nu-i dau dezlegarea, dacă vreţi, daţi-i-o dumneavoastră”. Mitică juca tare. “O să mă o moare muncitorii de la Steagul Roşu cînd or auzi”. “Ia chemaţi-l pe Ion Stoica!”, porunci Enache. Peste o jumătate de oră, directorul general al uzinei de autocamioane era şi el în birou. “Tovarăşe Dragomir, daţi-i dezlegarea, că le voi explica eu muncitorilor!”. “Daţ-i-o dumneavoastră, dacă tot rezolvaţi aşa uşor problema!”, explică Mitică, suficient cît să-l enerveze pe Enache, care răbufni: “Ori le dai actele, ori te destituim!”. “Destituiţi-mă, tovarăşe prim, dar eu nu semnez”, fuseseră ultimele cuvinte ale lui Dragomir înainte de a fi expulzat din încăpere.

Nici bine nu ieşi pe hol, cînd fuluat în primire de şeful Securităţii pe judeţul Braşov. “Tovarăşe Dragomir, nu te încăpăţîna, găseşte dumneata o metodă să ieşim cu toţii bine”. În acea clipă, în mintea lui Mitică sclipi o idee. Nici unul dintre cei aflaţi în birou nu lucra în fotbal, nu se pricepea să buchisească un act de transfer. Aşa că Dragomir reveni cu o faţă spăşită în biroul lui Enache. “Dacă-i ordin, tovarăşul prim, îl semnez, ce să fac”. Într-o jumătate de oră, Mitică avea actele bătute la maşină. Numai că la perioada de transfer, în loc de 1 iulie 1983, bătuse 1 iulie 1988. (… )