Pe cine au eliminat viteziştii în drumul spre Cupa Campionilor Europeni din ’86

Ce mare performanţă a făcut Steaua în ’85-’86? A prins un culoar extraordinar de norocos, a avut în faţă numai echipe de şchiopi, iar în finală a făcut 0-0. Acesta este unul dintre argumentele cu care rivalii roş-albaştrilor încearcă să treacă în derizoriu cîştigarea Cupei Campionilor Europeni la Sevilla.  Ce însemnau, de fapt, la mijlocul anilor ’80 cele 5 campioane de care au trecut Lăcătuş & Comp?

Ce mare performanţă a făcut Steaua în ’85-’86? A prins un culoar extraordinar de norocos, a avut în faţă numai echipe de şchiopi, iar în finală a făcut 0-0. Acesta este unul dintre argumentele cu care rivalii roş-albaştrilor încearcă să treacă în derizoriu cîştigarea Cupei Campionilor Europeni la Sevilla.  Ce însemnau, de fapt, la mijlocul anilor ’80 cele 5 campioane de care au trecut Lăcătuş & Comp?

ALEXANDRU RĂDUCANU

Vejle BK, campioana Danemarcei
– mijlocaşul Allan Simonsen (33 de ani) fusese vedeta naţionalei daneze la Europeanul din 1984, fotbalistul european al anului 1977. Jucase la Barcelona şi era o legendă în ţara lui
– alt greu era Sivebaek, considerat pe-atunci unul dintre cei mai buni fundaşi dreapta din Europa
– înainte de toamna lui ’85, Vejle BK bifase deja un sfert de finală în Cupa Cupelor şi eliminase echipe precum FC Porto, Nantes, PAOK, Austria Viena sau Hajduk Split.

Honved, campioana Ungariei
– în ’84-’85, reprezentanta Ministerului Apărării din Ungaria cîştigase titlul la 11 puncte diferenţă
– formaţia care domina autoritar la acea oră fotbalul maghiar alinia jumătate din titularii naţionalei Ungariei, care făcuseră parte din lotul pentru CM Spania ’82. La ora meciului cu Steaua, reprezentativa Ungariei era prima calificată la CM Mexic ’86
– vedeta era Lajos Detari
– la nivelul echipelor reprezentative, primul succes al României contra Ungariei a venit abia în 1999
 
Kuusyi Lahti, campioana Finlandei
– revelaţia acelei ediţii a CCE
– trecuse în primele două tururi de campioanele Iugoslaviei (FK Sarajevo) şi Rusiei (Zenit Leningrad)
– avea un singur străin în echipă: englezul Carrol

Anderlecht, campioana Belgiei
– în ’76 şi ’78 cîştigase Cupa Cupelor, în ’78 luase şi Supercupa, iar în ’83 triumfase în Cupa UEFA
– avea 6 străini în echipă (iugoslavul Peruzovici, danezii Morten Olsen, Frimann şi Andersen, spaniolul Lozano şi islandezul Gudjohnsen), iar din primul 11 mai făceau parte nume grele ale fotbalului belgian, ca Vercauteren, Van den Bergh, Vandereyken sau Grun
– vedeta echipei era Enzo Scifo, care pînă la finalul carierei a jucat 84 de meciuri pentru naţionala Belgiei, evoluînd la 4 Campionate Mondiale (’86, ’90, ’94 şi ’98). A mai jucat la AC Milan, Bordeaux, Auxerre, Torino şi AS Monaco
– în sferturi o eliminase pe campioana Germaniei, Bayern Munchen

Barcelona, campioana Spaniei
– cîştigase Cupa UEFA în ’79 şi ’82
– între ’82 şi ’84 îl avusese în echipă pe Maradona, adus de la Boca în schimbul unei sume-record pentru acele vremuri, 5 milioane de lire sterline!
– în ’86 avea o trupă garnisită cu vedete ale fotbalului mondial, ca Schuster, Archibald, Alesanco, Victor sau Marcos, iar antrenor era englezul Terry Venables
– pînă la finala de la Sevilla trecuse de nume grele ale Europei: Sparta Praga, FC Porto, Juventus şi IFK Goteborg

Ofensa dinaintea finalei
Andrei Vochin dezvăluie în SuperSteaua că roş-albaştrii au fost la un pas de a refuza să mai joace finala contra Barcelonei. Motivul? În programul meciului, sub poza de grup a viteziştilor scria Steaua de Budapest. Preşedintele clubului, Nicolae Gavrilă, a reclamat ofensa, iar reprezentantul UEFA a încercat s-o dreagă: Mii de scuze, dar vina nu e a Barcelonei. Broşura a fost tipărită la Zurich. Ca să repare eroarea, organizatorii au anunţat din 10 în 10 minute la staţia de amplificare că adversarul Barcei e Steaua de Bucarest. După meci, El Mundo Deportivo a scris că Gavrilă, nervos la culme, s-a adresat unor tineri din garda Regelui Juan Carlos: ‘vă muma-n cur, las’ că vă învăţăm noi şi fotbal, şi geografie!.