Andrei Vochin

Cel mai bun ziarist dintre oamenii de fotbal și cel mai bun om de fotbal dintre ziariști. Pentru că le face pe amândouă

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Vochin
Fuga înainte de toate

„Și calul aleargă, dar nu dă lapte”. Asta e fraza preferată a celor care nu apreciază ceea ce înseamnă în ziua de azi calitatea fizică a fotbaliștilor. Curios e că în special foștii jucători iau în derâdere, de multe ori, […]

...

Scrisoare către vecinii mei din Chateau Mont Royal Chantilly

Dragii mei,

E trecut bine de miezul nopții. Am urcat în cameră imediat după ce l-am văzut pe „Săpun” coborând din mașina ce l-a adus, târziu, de la controlul antidoping. Șchiopăta din genunchi și din suflet. Unii dintre voi mai […]

...

De la nea Vanea la nea Bataclan

Parisul ne-a așteptat febril și atunci, și acum. Semantica e însă cu totul alta, fără ca asta să aibă vreo legătură cu faptul că în ’98 eram jurnalist acreditat, iar acum oficial. Tremurul ăla de dinainte de competiție e, din […]

...

Domnul Goe

Cu mare plăcere am lecturat vineri interviul pe care Justin Gafiuc i l-a luat lui Dorin Goian. Am regăsit aceeași stare de bine pe care o trăiesc de fiecare dată când mă întâlnesc cu acest bărbat, indiferent de context, în […]

...

Lobby și cei 4 A

Cu alte cuvinte, dacă-și va duce angajamentul la capăt, Lobonț va ajunge la 40 de ani. Știrea poate surprinde, chiar dacă, atunci când vorbim de portari, ne aducem aminte că Dino Zoff devenea campion mondial cam pe la aceeași vârstă.

[…]

...

De ce cred în Dorinel?

Da, risc să devin impopular, să fiu contestat de mii de suflete, de suporteri pentru care trecutul e mai important ca prezentul şi statuia e mai preţuită decît fiinţa umană. Îmi asum sudalmele şi afirm că după o perioadă de timp Steaua şi-a găsit, în sfîrşit, un tehnician ale cărui calităţi însumate îl recomandă ca antrenor de meserie, nu doar ca fost mare jucător. Dorinel Munteanu nu e nici David Copperfield, ca să facă scamatorii cu echipa în doar o săptămînă, nici Pintea Haiducul, să-l înfrunte făţiş pe boierul Gigi Becali, şi nici Liiceanu, să ţină discursuri epocale. Dorinel Munteanu e însă recomandat în noua lui meserie de cîteva detalii care prevestesc o carieră interesantă.

marți, 28 octombrie 2008, 2:22

Da, risc să devin impopular, să fiu contestat de mii de suflete, de suporteri pentru care trecutul e mai important ca prezentul şi statuia e mai preţuită decît fiinţa umană. Îmi asum sudalmele şi afirm că după o perioadă de timp Steaua şi-a găsit, în sfîrşit, un tehnician ale cărui calităţi însumate îl recomandă ca antrenor de meserie, nu doar ca fost mare jucător.
Dorinel Munteanu nu e nici David Copperfield, ca să facă scamatorii cu echipa în doar o săptămînă, nici Pintea Haiducul, să-l înfrunte făţiş pe boierul Gigi Becali, şi nici Liiceanu, să ţină discursuri epocale. Dorinel Munteanu e însă recomandat în noua lui meserie de cîteva detalii care prevestesc o carieră interesantă.

1. E total dedicat muncii sale. Vine la stadion de la 9 dimineaţa, e interesat nu numai de 4-3-3-ul echipei mari, ci şi de ce mănîncă seniorii, cum se pregătesc juniorii, cu cine joacă echipa a doua şi ce probleme de familie are Toja sau Goian.

2. Ştie exact ce vrea. Antrenamentele sale sînt înţelese şi de copiii de mingi. Are principii clare, pe care le explică în cuvinte puţine şi simple şi le exemplifică pe loc. Are un staf format din profesionişti, fiecare cu însărcinări distincte. Din acest motiv nu-i de mirare că echipele lui au jucat de fiecare dată după o logică, astfel încît în cazul antrenorului Dorinel se poate vorbi despre stilul Dorinel, atît la CFR, cît şi la Vaslui. Chiar şi la Piteşti. Prin comparaţie, încercaţi să daţi un răspuns întrebării care era stilul Hagi sau stilul Lăcătuş.

3. Creează atmosfera. Deşi e recordmenul selecţiilor la echipa naţională, Dorinel nu se laudă cu acest lucru nici în afara, nici în interiorul vestiarului. Respectul şi-l cîştigă prin competenţă. Jucătorul îi oferă stimă după ce primeşte în schimb corectitudine în evaluări, ştiinţă în pregătirea jocului,  diversitate în antrenamente. Nu se crede deţinătorul adevărului absolut, e un bun receptor al ideilor folositoare grupului. Toate acestea creează acea atmosferă liant, back-ground-ul pe care apar şi rezultatele.

Şi-acum, gata, iată-mă! Sînt al vostru, puneţi-mă la zid! Voi rezista sub scutul argumentelor mele şi voi aştepta ca rezultatele să fie arbitru în meciul dintre cel ce scrie şi cei care citesc.

Comentează