Portul la vişiniu

CFR Cluj şi Rapid au arătat forţă în pregătiri. Dinamo şi Steaua bat pasul pe loc. Timişoara şi Braşovul pot furniza surprizaCu o săptămînă înaintea startului, lucrurile încep să se decanteze. Formulele de joc, vestiarul, filosofia fiecărei garnituri prind contur, motiv pentru care primele concluzii ies la suprafaţă. Iar cea mai puternică e aceea că gruparea care a investit culege şi primele roade.

CFR Cluj şi Rapid au arătat forţă în pregătiri. Dinamo şi Steaua bat pasul pe loc. Timişoara şi Braşovul pot furniza surpriza

Cu o săptămînă înaintea startului, lucrurile încep să se decanteze. Formulele de joc, vestiarul, filosofia fiecărei garnituri prind contur, motiv pentru care primele concluzii ies la suprafaţă. Iar cea mai puternică e aceea că gruparea care a investit culege şi primele roade.

CFR CLUJ. A continuat proiectul demarat în urmă cu 5 ani şi, pe principiul proverbului cu gospodarul care-şi face iarna car şi vara sanie, a prins cam toată perioada de pregătire în efectiv complet. Ioan Andone a evaluat corect situaţia din lot identificînd posturile deficitare, scouterii au sondat piaţa din timpul campionatului trecut, Arpad Paszkany a decis repede şi a deschis baierele pungii, astfel că în acest moment campioana are la dispoziţie nu doar un lot echilibrat şi numeros, dar şi unul valoros. Jucători ca Perreira sau Prette s-au alăturat celor pe care-i ştim, dar peste care a trecut cel puţin o jumătate de an de acomodare, perioadă de timp echivalentă cu creşterea nivelului de joc. Aşa s-a întîmplat şi cu Didy, şi cu Ruiz şi cu Peralta. Mai mult, s-a păstrat atmosfrera în vestiar, s-a menţinut spiritul ofensiv al echipei, astfel că drumul pare a-şi urma curba ascendentă. CFR Cluj joacă un fotbal mai bun ca anul trecut.

RAPID. Lunga incertitudine cu venirea lui Boloni a fost stopată inteligent prin aducerea unui tehnician şcolit în acelaşi loc cu Mourinho. Peseiro a adus Giuleştiului porţia de seriozitate care de multe ori i-a lipsit, un fotbal ofensiv şi un alt tip de comunicare. La propriu, în portugheză, cu portughezi şi brazilieni, dar şi la figurat, prin folosirea limbii fotbalistice dobîndite la cursurile de zi, nu pe la seral, pe la frecvenţă redusă şi în şcoli ale vieţii. Ca şi în cazul CFR-ului, campania de transferuri n-a însemnat cantitate, ci calitate. Aşa au apărut un Spadacio, un Julio Cesar, un Ricardo. Şi vorbim doar despre jucători pe care i-am văzut în amicalul cu Lyon. Se pregătesc Mardare, Pardo şi Pitbull, dacă nu cumva Taher mai prepară vreo surpriză. Alături de ei am descoperit un golgeter, Boya, dar şi un mijlocaş român de tip box to box care-şi poate în sfîrşit să-şi arate clasa într-o astfel de companie: Costin Lazăr.

DINAMO ŞI STEAUA. Nu s-au schimbat deloc faţă de sezonul trecut. În bine. Dinamo păstrează aceeaşi oscilaţie pe parcusrul aceluiaşi meci: cînd iute şi inventivă, graţie în special BD-ului, cînd letargică şi previzibilă. Partea a doua cu o frecvenţă mai mare. Steaua e la fel de sigură în apărare, dar şi la fel de greoaie în construcţie, acolo de unde a dispărut eficacitatea lui Dică şi n-a apărut decît viteza lui Szekely. Vîrf de atac nu există, iar Dayro Moreno joacă deocamdată mai mult pentru el decît pentru echipă.

TIMIŞOARA ŞI BRAŞOVUL. De aici pot veni surprizele. Din zone în care oamenii sfinţesc locul şi ideile nu se schimbă de la o zi la alta, nici măcar de la un sezon la altul. Uhrin şi Răzvan sînt acolo pentru a continua ce au început. Într-un an în care pare că moda îmbracă nuanţe de vişiniu, violetul Banatului sau galbenul de sub Tîmpa pot completa cromatica unui fotbal mai ofensiv decît pînă acum.  Adică, mai de calitate.