De ce merită să mai scrii despre fotbal?

Eram decis să scriu despre CFR – Rapid, despre mişcările tactice ale celor doi antrenori, despre duelul vedetelor. Statistica prelucrată de Ionuţ Iordache, pe care o găsiţi în paginile 12-13, mă opreşte să merg mai departe. Plăcerea de a comenta fotbalul se blochează uneori în faţa cifrelor. Cînd într-un campionat întreg Rapidul are o medie de 5,1 ocazii pe meci, iar la Cluj cu indulgenţă îi putem atribui una, cînd toată linia de fund a oaspeţilor a cîştigat doar două dueluri aeriene în defensivă, în condiţiile în care numai micuţul Semedo a lovit mingea înaintea adversarilor de tot atîtea ori, semnele de mirare se transformă în semne de atenţionare, că trebuie să te opreşti.

Eram decis să scriu despre CFR – Rapid, despre mişcările tactice ale celor doi antrenori, despre duelul vedetelor. Statistica prelucrată de Ionuţ Iordache, pe care o găsiţi în paginile 12-13, mă opreşte să merg mai departe. Plăcerea de a comenta fotbalul se blochează uneori în faţa cifrelor. Cînd într-un campionat întreg Rapidul are o medie de 5,1 ocazii pe meci, iar la Cluj cu indulgenţă îi putem atribui una, cînd toată linia de fund a oaspeţilor a cîştigat doar două dueluri aeriene în defensivă, în condiţiile în care numai micuţul Semedo a lovit mingea înaintea adversarilor de tot atîtea ori, semnele de mirare se transformă în semne de atenţionare, că trebuie să te opreşti.

Nu de tot însă. Voi merge mai departe şi-mi voi explica mie însumi trăirea feroviarilor de dincoace şi de dincolo de Carpaţi în acel minut 73 al derbyului întrerupt. Şi atunci voi înţelege meciul de duminică. De aceea nu voi trimite sudalme peste fotbalul românesc, nu mă voi îngreţoşa şi voi rămîne aici. Pentru a comenta în continuare ceea ce merită.

Şi merită! Un gol marcat de Păcurar, de la Pandurii, care predă iar o lecţie de biomecanică perfectă a lovirii balonului, aşa cum mai făcuse tot el cu cîteva etape în urmă. Să izbeşti mingea cu forţă şi precizie, cu piciorul din partea de unde vine şi pasa, din afara careului, e, poate, cea mai grea execuţie din fotbal. Pe care mijlocaşul de 26 de ani a arătat că o poate face. Şi nu o dată.

5 goluri a marcat Păcurar în acest sezon, dintre care 3 au fost eurogoluri

Merită să scrii despre un golgeter pursînge, cum e Dănciulescu, care a marcat aproape 170 de goluri în Divizia A, care l-a depăşit pe Piţurcă, l-a ajuns pe Mircea Sandu şi se pregăteşte să sară şi peste Dumitrache şi Oblemenco. Mă uit la coloana reuşitelor sale şi constat că, din 1993, de cînd a păşit în fotbalul mare, nu are sezon sau echipă pentru care să nu fi înscris. De 14 ani, fie că era la Electroputere sau în Turcia, la Izmir, la Steaua, la Poiana Cîmpina (că a ajuns şi acolo) sau în China la Shandong Luneng, Danciu-gol n-a iertat pe nimeni. Iar acum e din nou golgeterul la zi al lui Dinamo şi al întregii Ligi 1.

14 sezoane are Dănciulescu în Divizia A

380 de meciuri a jucat pe prima scenă

1 gol la 2 meciuri a marcat Corbu

Şi mai merită să salut debutul fragedului Silvică într-o poartă a Craiovei în care familia Lung pare să fi instaurat o dinastie ajunsă la al treilea descălecat. După seniorul Silviu şi după Tibi, mezinul familiei a preluat din mers valoarea şi tradiţia şi dă semne că le poate duce mai departe.

Priviţi pe gsp.ro execuţia lui Păcurar, admiraţi pofta de gol a lui Dănciulescu, neostoită nici la 31 de ani, savuraţi primele intervenţii de mare portar ale lui Lung al lll-lea! Nu-i aşa că merită să mergem, mai departe, împreună?