Andrei Vochin

Cel mai bun ziarist dintre oamenii de fotbal și cel mai bun om de fotbal dintre ziariști. Pentru că le face pe amândouă

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Vochin
Fuga înainte de toate

„Și calul aleargă, dar nu dă lapte”. Asta e fraza preferată a celor care nu apreciază ceea ce înseamnă în ziua de azi calitatea fizică a fotbaliștilor. Curios e că în special foștii jucători iau în derâdere, de multe ori, […]

...

Scrisoare către vecinii mei din Chateau Mont Royal Chantilly

Dragii mei,

E trecut bine de miezul nopții. Am urcat în cameră imediat după ce l-am văzut pe „Săpun” coborând din mașina ce l-a adus, târziu, de la controlul antidoping. Șchiopăta din genunchi și din suflet. Unii dintre voi mai […]

...

De la nea Vanea la nea Bataclan

Parisul ne-a așteptat febril și atunci, și acum. Semantica e însă cu totul alta, fără ca asta să aibă vreo legătură cu faptul că în ’98 eram jurnalist acreditat, iar acum oficial. Tremurul ăla de dinainte de competiție e, din […]

...

Domnul Goe

Cu mare plăcere am lecturat vineri interviul pe care Justin Gafiuc i l-a luat lui Dorin Goian. Am regăsit aceeași stare de bine pe care o trăiesc de fiecare dată când mă întâlnesc cu acest bărbat, indiferent de context, în […]

...

Lobby și cei 4 A

Cu alte cuvinte, dacă-și va duce angajamentul la capăt, Lobonț va ajunge la 40 de ani. Știrea poate surprinde, chiar dacă, atunci când vorbim de portari, ne aducem aminte că Dino Zoff devenea campion mondial cam pe la aceeași vârstă.

[…]

...

Unde greşeşte Zenga

Italianul e acelaşi de la Naţional şi Steaua, doar că timpurile s-au schimbat. ‘Cînd joci o sută de minute cu om în plus, sîmbătă cu Timişoara şi miercuri la Urziceni, e clar că ai o problemă’. Fraza îi aparţine lui Vasile Turcu şi strînge în ea toată nemulţumirea faţă de jocul lui Dinamo în era Zenga. Italianul nu comentează în public, dar are de partea sa realităţi ale lumii fotbalistice. Şi atunci, cine are dreptate? Precum legendarul Solomon, şi unul, şi celălalt.În fotbalul mare, superioritatea numerică nu mai reprezintă de mult o garanţie a succesului. Într-una din prelegerile sale recente, Andy Roxburgh, directorul tehnic al UEFA, a venit cu exemplul finalei Ligii Campionilopr de anul trecut, cînd Barcelona, cu toţi jucătorii ei de supercalitate, s-a chinuit mai mult de o oră să perforeze poarta unui Arsenal rămas în inferioritate din debutul meciului. E adevărat că pînă la urmă a făcut-o. Scoţianul explică faptul că datele problemei nu se modifică radical. Formaţia care se apără va folosi tot 8 jucători baricadaţi în faţa careului, singurul bonus primit de adversari e acela că, în principiu, fundaşii săi vor fi mai lejeri şi vor putea participa şi ei mai mult la faza de atac. Aici are dreptate Zenga, cel care nu face un capăt de ţară din faptul că echipa sa n-a reuşit să marcheze.

joi, 1 noiembrie 2007, 8:25

Italianul e acelaşi de la Naţional şi Steaua, doar că timpurile s-au schimbat. ‘Cînd joci o sută de minute cu om în plus, sîmbătă cu Timişoara şi miercuri la Urziceni, e clar că ai o problemă’. Fraza îi aparţine lui Vasile Turcu şi strînge în ea toată nemulţumirea faţă de jocul lui Dinamo în era Zenga. Italianul nu comentează în public, dar are de partea sa realităţi ale lumii fotbalistice. Şi atunci, cine are dreptate? Precum legendarul Solomon, şi unul, şi celălalt.

În fotbalul mare, superioritatea numerică nu mai reprezintă de mult o garanţie a succesului. Într-una din prelegerile sale recente, Andy Roxburgh, directorul tehnic al UEFA, a venit cu exemplul finalei Ligii Campionilopr de anul trecut, cînd Barcelona, cu toţi jucătorii ei de supercalitate, s-a chinuit mai mult de o oră să perforeze poarta unui Arsenal rămas în inferioritate din debutul meciului. E adevărat că pînă la urmă a făcut-o. Scoţianul explică faptul că datele problemei nu se modifică radical. Formaţia care se apără va folosi tot 8 jucători baricadaţi în faţa careului, singurul bonus primit de adversari e acela că, în principiu, fundaşii săi vor fi mai lejeri şi vor putea participa şi ei mai mult la faza de atac. Aici are dreptate Zenga, cel care nu face un capăt de ţară din faptul că echipa sa n-a reuşit să marcheze.

48 de minute a avut Dinamo superioritate numerică la Urziceni

La rîndul său însă, Turcu are dreptate să fie supărat. Dinamo a cîştigat siguranţă defensivă, dar a devenit o echipă fadă. Folosind doi mijlocaşi centrali cu profil mai degrabă defensiv, Mărgăritescu şi Ropotan, Zenga a fracturat drumul mingii către poartă. Cei doi n-au calitatea de a lega compartimentele, de a fi ceea ce englezii numesc mijlocaşi ‘box to box’, adică din careu în careu. Mai mult, n-au pedigree de marcatori, de vreme ce Rednic ajunsese să-i ofere bani lui ‘China’ pentru un gol din afara suprafeţei de pedeapsă. Şi, se ştie, ‘Puriul’ nu se riscă atunci cînd e vorba de bani. Rezultatul se poate observa şi pe fluxul de joc (foto) al dinamoviştilor la Urziceni, cu mingile care au mers către Ropotan (nr. 25) pentru a se întoarce obsedant tot acolo.

2-1 pentru Dinamo cu om în plus a fost raportul ocaziilor de gol la Urziceni

Cu această opţiune clară pentru primul ’11’ jocul lui Dinamo a devenit previzibil şi pentru că Boştină are o tehnicitate şi un serviciu de calitate, însă nu cere mingea în profunzime şi, astfel, penetrează foarte rar. Astfel, singurul mijlocaş ce poate aduce surpriza rămîne Cristea. Cînd o face Dinamo cîştigă cu 1-0, cînd nu, jocul se blochează pe centru. Eroare importantă mai ales în situaţii de superioritate numerică, atunci cînd se recomandă scoaterea jocului la margine, după modelul din hochei sau handbal.

55% dintre acţiunile lui Dinamo au fost pe laturile terenului. Media în fotbalul mare e de 70%

Cînd ai în faţă o echipă organizată defensiv precum cea a Unirii, dar aflată în inferiorite trebuie să găseşti soluţia de a o atrage într-o zonă de teren şi de a schimba apoi imediat în alta, unde se poate respira. Dinamo n-a făcut-o.

0 schimbări de direcţie a reuşit Dinamo la Urziceni

Dacă la toate acestea adăugăm că nici măcar la posesie ‘cîinii’ n-au cîştigat lupta (50%-50%), începem să ne punem aceeaşi întrebare ca Vasile Turcu. Ce se întîmplă cu Zenga?

Răspunsul vine din timp. Cînd a intrat în fotbalul românesc, acum 5 ani, Walter a venit cu ceva nou: organizarea jocului pe faza defensivă. În haosul tactic din campionatul nostru, practica italianului a prins şi a creat rezultate imediat. şi la Naţional, şi la Steaua. Din păcate, Turcia şi zona arabă n-au însemnat un plus în cariera italianului, ci o stagnare. La reînvestirea în România, Zenga n-a venit cu nimic nou. Între timp, lecţiile sale, predate şi preluate în continuare aici, au fost învăţate bine de mai toată lumea. Ca şi în medicină, calculatoare sau tehnică militară, ceea ce era surpriză în 2002-2004 a devenit banalitate în 2007. Loc comun. Unul din care antrenorul dinamovist nu va putea ieşi decît dacă va propune rapid o altă inovaţie.

Comentează