Principii trădate

Despre echipăCînd s-au pus bazele noii Stele, cea din ultimii doi ani, s-a respectat un principiu şi s-a sacrificat un stil. Principiul era acela că pentru a face faţă în fotbalul mare, ai nevoie în primul rînd de fotbalişti comparabili cu cei din fotbalul mare. Cum la indicele de calitate tehnică era greu de ajuns, din cauza faptului că pentru a cumpăra glezne fine ai nevoie de bani mulţi, asemănarea se rezuma la aspectul fizic. Nici acela complet, de vreme ce în România, la fotbal, selecţia n-a ţinut cont şi de acest aspect şi dezvoltarea pe verticală a subiecţilor n-a fost însoţită şi de una pe orizontală.

Despre echipăCînd s-au pus bazele noii Stele, cea din ultimii doi ani, s-a respectat un principiu şi s-a sacrificat un stil. Principiul era acela că pentru a face faţă în fotbalul mare, ai nevoie în primul rînd de fotbalişti comparabili cu cei din fotbalul mare. Cum la indicele de calitate tehnică era greu de ajuns, din cauza faptului că pentru a cumpăra glezne fine ai nevoie de bani mulţi, asemănarea se rezuma la aspectul fizic. Nici acela complet, de vreme ce în România, la fotbal, selecţia n-a ţinut cont şi de acest aspect şi dezvoltarea pe verticală a subiecţilor n-a fost însoţită şi de una pe orizontală.

S-a umblat, aşadar, la media de înălţime, crescută evident faţă de perioada de acum 3 ani, cînd nu contam în Europa. Stilul, înţelegînd prin el efervescenţa ofensivă care încîntă ochiul microbistului, a fost înlocuit cu jocul direct şi cu valorificarea la maximum a fazelor fixe. Atît prin liniştea de la poarta proprie, cît şi prin eficacitatea din celălalt careu. Analizaţi meciurile importante din Europa, la Kiev, la Boro, la Heerenveen etc. şi veţi găsi goluri marcate din corner. Marţi, în faţa Realului, ca şi în precedentul eşec, cel cu Lyonul, Steaua a primit gol din fază fixă. Urmăriţi imaginea alăturată şi veţi sesiza că în vreme ce Sergio Ramos planează, 4 stelişti cu înălţimi de la 1,80 în sus (Goian e şi el alături, dar n-a fost prin în acest cadru), care ar fi putut cu uşurinţă măcar să-l deranjeze, contemplă. Aşa s-a deschis scorul, marţi, în Ghencea. Anulîndu-şi unul dintre puţinele posibile atuuri în faţa unui adversar de calibru, Steaua şi-a încheiat practic meciul în minutul 9. Pentru că inventivitatea, viteza, forţa şi experienţa, se ştia, toate erau de partea Realului.

Despre antrenor Aşa cum la victorie îşi ia în custodie o parte din merite, tot aşa la înfrîngere antrenorul poartă-n cîrcă o bucată de vină. Nu este un clişeu, ci o realitate. N-am să comentez alegerea primului 11, deoarece el a fost acelaşi şi la 4-1 de la Kiev, şi la 1-4 cu Real. N-am să arunc toată responsabilitatea doar pe Saban, deşi el a fost de departe cel mai depăşit jucător al Stelei. Am să rememorez un fapt petrecut acum 10 zile. La meciul Rusia – Israel 1-1, Saban a fost titularul postului de fundaş drepata şi a jucat ca marţi seară. Adică prost. Gazdele au deschis scorul repede şi au avut o grămadă de ocazii, multe de pe partea lui Klemi. La pauză, selecţionerul Dror Kashtan l-a înlocuit cu Ben Shushan. Jocul s-a mai echilibrat şi în final, tocmai rezerva a egalat. Marţi seară, Olăroiu s-a bătut cu Olăroiu. Pentru că din prea mult bun simţ şi o exagerată grijă faţă de psihicul fotbalistului, a decis să-i mai dea o şansă şi la reluare. Nu la fel a gîndit Robinho, care l-a luat la mînă şi l-a curăţat în faza golului 3. Imediat, tehnicianul a schimbat şi jucătorul, şi sistemul. Chiar dacă, după aceea, scorul a fost 1-1, şi rezultatul final n-a mai fost influenţat, impresia a fost aceea că pe teren se juca totuşi 11 la 11. Era însă prea tîrziu.