Greu de ucis

Lyon e una dintre puţinele echipe din lume în al căror joc să nu poţi găsi hibe importante. Pentru Steaua un egal ar însemna un rezultat uriaş, iar o victorie aproape un miracol. Te uiţi, observi, tragi o concluzie. Microbiştii rezumă adeseori evoluţia unei echipe în fraze de genul nu joacă nimic sau, din contră, joacă fotbal, frate!.  Despre Lyon, Cosmin Olăroiu a afirmat şi mai mult: e o maşină de fotbal!. Aprecierea lui a venit nu doar după vizionarea cîtorva DVD-uri, cu meciuri ale francezilor, ci după o desfăşurare în plan a fotbalului spaţial practicat de oamenii lui Houllier.

Lyon e una dintre puţinele echipe din lume în al căror joc să nu poţi găsi hibe importante. Pentru Steaua un egal ar însemna un rezultat uriaş, iar o victorie aproape un miracol. Te uiţi, observi, tragi o concluzie. Microbiştii rezumă adeseori evoluţia unei echipe în fraze de genul nu joacă nimic sau, din contră, joacă fotbal, frate!.  Despre Lyon, Cosmin Olăroiu a afirmat şi mai mult: e o maşină de fotbal!. Aprecierea lui a venit nu doar după vizionarea cîtorva DVD-uri, cu meciuri ale francezilor, ci după o desfăşurare în plan a fotbalului spaţial practicat de oamenii lui Houllier.

Statistica este înspăimîntătoare pentru orice adversar. O echipă bună, într-o partidă echilibrată are circa 10 şuturi pe poartă. În cel mai bun meci al său din acest sezon, Steaua a ameninţat poarta celor de la Dinamo Kiev de 7 ori, 5 şuturi au nimerit cadrul porţii, iar 4 au fost goluri. În primul meci din grupă, cel cu Real Madrid, francezii au depăşit puţin norma. Din cele 19 şuturi expediate, atenţie!, 13 au fost pe spaţiul porţii şi au generat 9 ocazii de gol.

Atac furibund
Maşina de fotbal merge turată, iar motorul său se află la mijlocul terenului. Acolo se găseşte laboratorul care generează energia echipei. Conform diagramei alăturate (schema 1), care a reieşit din numărul mingilor jucate şi a destinaţiilor acestora în timpul partidei Lyon – Real, Olympique se bazează pe o construcţie înclinată spre stînga, pornită de la Muller, continuată de Abidal, filtrată într-un adevărat triunghi al Bermudelor, Toulalan – Juninho – Tiago, şi continuată spre buturile adverse de Malouda. Adversarul e atras forţat în această zonă, finalizarea venind pe demarcările lui Fred sau pe libertatea dobîndită de Govou în dreapta.
Baricade la mijlocul terenului
Cînd spui despre o echipă că nu joacă nimic, înseamnă că nici nu-şi creează ocazii de gol, este şi penetrată cu uşurinţă. În etapa precedentă, Lyonul a făcut Madridul să nu joace nimic. Priviţi fluxul de joc al trupei lui Capello (schema 2) şi veţi observa că francezii au fracturat circulaţia balonului adversarului în zona mediană. Presiunea la care spaniolii au fost supuşi a generat doar o posesie a mingei, fără progresie însă.

Săgeţile din desen sînt elocvente. Real a fost lăsată să paseze între Cannavaro, Sergio Ramos şi Roberto Carlos, în linia de fund, Beckham, Cicinho, Diarra, Emerson, la mijloc, după care, închişi, madrilenii au fost nevoiţi să se întoarcă şi s-o ia de la capăt. Astfel, ei au ajuns greu la poarta lui Coupet (9-2 a fost raportul ocaziilor, 19 – 6 cel al şuturilor, ambele în favoarea lui Lyon) ori au pierdut o grămadă de mingi care s-au transformat imediat în focare de pericol pentru buturile lui Casillas. 

LYON: 1. Coupet / 12. Reveillere / 3. Cris / 4. Muller / 20. Abidal / 21. Tiago / 28. Toulalan / 8. Juninho / 10. Malouda / 14. Govou / 11. Fred
REAL MADRID: 1. Casillas / 11. Cicinho / 5. Cannavaro  / 4. Sergio Ramos / 3. Roberto Carlos / 23. Beckham / 6. Diarra / 8. Emerson / 7. Raul / 18 Cassano / 17. Van Nistelrooy