Analiza derbyului Steaua – Rapid 1-1

Pentru că a început meciul ca o echipă mare, fără complexe inutile în faţa unui adversar elogiat în Liga Campionilor cu numai 4 zile înainte. Atitudinea a basculat raportul de forţe din derby înspre poarta lui Carlos. Vicecampioana i-a întors Stelei prima repriză din sfertul de UEFA din Giuleşti. Curaj, presiune şi transpiraţie pentru fiecare minge. În imposibilitatea de a prelungi ritmul de la Kiev şi duminică seară, gazdele au ales tactica penetrării zonelor. Adică mingi lungi trimise de propria linie de fund către vîrfuri, 4 la număr (Nicoliţă, Dică, Badea, Cristocea), fixate pe cei 5 fundaşi ai Rapidului.

De ce a cîştigat Rapid prima repriză cu Steaua

Pentru că a început meciul ca o echipă mare, fără complexe inutile în faţa unui adversar elogiat în Liga Campionilor cu numai 4 zile înainte. Atitudinea a basculat raportul de forţe din derby înspre poarta lui Carlos. Vicecampioana i-a întors Stelei prima repriză din sfertul de UEFA din Giuleşti. Curaj, presiune şi transpiraţie pentru fiecare minge. În imposibilitatea de a prelungi ritmul de la Kiev şi duminică seară, gazdele au ales tactica penetrării zonelor. Adică mingi lungi trimise de propria linie de fund către vîrfuri, 4 la număr (Nicoliţă, Dică, Badea, Cristocea), fixate pe cei 5 fundaşi ai Rapidului.

38 a fost minutul singurei acţiuni de acest gen finalizate de Badea cu un şut prins de Coman

Cum defensiva oaspeţilor a funcţionat perfect, baloanele recuperate au depăşit uşor mijlocul rămas doar în sarcina lui Paraschiv şi Lovin. Efectul a urmat imediat. Buga, Zicu şi Moldovan, excelenţi în combinaţii cu mingea jos, susţinuţi de Lazăr şi Grigore, au jucat rapid în spatele liniei de fund a Stelei. De acolo au creat coşmarul campioanei în prima oră de joc

5 situaţii de poartă au avut rapidiştii în prima parte, toate din faze de joc.

Ezitantă în faţa unor adversari care puteau juca baloane cu faţa la poartă şi blocată pe tot frontul ofensiv, trupa lui Lucescu i-a oferit Stelei doar varianta fazelor fixe. Nici acelea multe, doar 3 lovituri libere din preajma careului şi tot atîtea lovituri de colţ.

3 posibilităţi de finalizare a avut Steaua în prima repriză, două dintre ele urmare a cornerelor executate din dreapta

De ce a egalat Steaua după pauză

Pentru că a fost lăsată să se apropie de poarta lui Coman. Deşi avea un om mai puţin pe teren, Steaua a fost, paradoxal, mai periculoasă după pauză. Dar nu imediat, pentru că primele situaţii de gol le-a avut tot Rapid.

58 şi 59 au fost minutele în care Zicu şi Buga au creat acţiuni de contraatac, ambele finalizate de Moldovan

Forţat de accidentarea lui Grigore, Lucescu a mizat pe Măldărăşanu încă din minutul 57. Mult pentru un jucător venit după 9 luni de indisponibilitate. Mijlocul Rapidului a slăbit ritmul şi a permis valului stelist să înainteze. Cealaltă schimbare, Zicu cu Negru, a fost şi semnalul greşit al băncii pentru finalul jocului: conservarea rezultatului.

Firesc, Olăroiu a gîndit totul în matrice de atac, terminînd meciul cu doar doi fundaşi pe teren (Goian şi Ghionea) şi cu un sistem 2-3-4. Cînd eşti în dificultate, pe final de meci, arunci în joc toţi atacanţii de pe bancă, spunea marele Johan Cruyff. Tehnicianul Stelei a urmat principiul, a scăpat cu faţa curată la marea ocazie a lui Buga (72) şi a obţinut maximum dintr-un meci ce părea compromis.

5-2 pentru Steaua a fost raportul situaţiilor de poartă în ultima jumătate de oră de joc

De ce a jucat Steaua mai bine în inferioritate numerică

Există o lege nescrisă explicată de psihologi. Se spune că atunci cînd un jucător e eliminat, fiecare coleg al său gîndeşte să-i suplinească absenţa. Astfel, într-o matematică a minţilor, raportul de pe teren nu mai e 10 contra 11, ci 10 x 2 contra 11. Adică 20 contra 11. De partea cealaltă, intervine declicul concentrării şi sentimentul (mai ales cînd şi conduci) că meciul e rezolvat. Rapidul, o echipă superbă atunci cînd e armată psihic, a mai trăit astfel de momente de deconcentrare. Cele două 3-3 -uri, de la Galaţi şi din Cotroceni, ne servesc drept exemplu. Ca şi partida din februarie de la Berlin, cînd, cu doi oameni mai mult pe teren şi 1-0 pe tabelă, giuleştenii au suferit într-un final de meci în care nemţii de la Hertha şi-au creat 4 situaţii de gol.