Omul cu „R”-ul de sus, din dreapta

Tony Verna n-a îmbrăcat, niciodată, nici un fel de tricou. N-a asudat pe iarbă. N-a ridicat tribune în picioare. Dar a dat omenirii cele mai tari faze dintr-o transmisiune sportivă. De miliarde de ori

„Fuck! Fuck! Fuck!”. Cum dracului să […]

Tony Verna n-a îmbrăcat, niciodată, nici un fel de tricou. N-a asudat pe iarbă. N-a ridicat tribune în picioare. Dar a dat omenirii cele mai tari faze dintr-o transmisiune sportivă. De miliarde de ori

„Fuck! Fuck! Fuck!”. Cum dracului să nu suduie? E născut pe 26 noiembrie, fix cu 30 de ani în urmă, de ziua lui e programat celebrul meci Armată – Marină, unde vrea să arate lumii minunea şi boul ăsta, Lee Harvey Oswald sau cum naiba l-o chema, ucide preşedintele, pe John Fitzgerald Kennedy??? Nu, nu se putea, pe bune, nu se putea! Americii nu-i mai ardea de sport, nu-i mai ardea de spectacol, nu-i mai ardea de nimic! Haideţi să dăm niţeluş înapoi. Scuze, nu putem face asta, pentru că băiatul încă n-a dezvelit a sa invenţie.

Tony, italian, dar nu Montana
Tony Verna se prezintă. Fiu de „macaronar”, născut în Philadelphia. Tatăl, fiert pe fotografie. Aşa că ăst mic a crescut în miros de revelator, în camera obscură, în obiective, în zoomuri. Are 19 ani cînd fuge de la Universitatea din Pennsylvania pentru a se angaja la televiziune. Asta e viaţa lui! Asta vrea să facă! Sînt zorii noi „discipline” şi el, la 22 de primăveri, e starostele transmisiunilor directe ale meciurilor de baseball!

Olimpiada de la Roma, din 1960, îl prinde producător executiv. Atunci începe să-l roadă ideea. Lucrează la ea trei ani.

Pe 7 decembrie 1963, în Philadelphia natală, în faţa a 100.000 de spectatori, Armata şi Marina se duelează în deja celebrul meci de fotbal american, un fel de duel Oxford – Cambridge, dar pe iarbă. Tony e la CBS Sports! Vorbeşte, pe blat, cu doi colegi şi, împreună, cară pe nevăzutelea, de la NY, un „videotape machine”. Pe nevăzute e un fel de a spune pentru că jucăria e mai mare decît un frigider.

Reluări din filme la meci de fotbal
Jocul porneşte. Tony e regizor, e Dumnezeul acestei transmisiuni! Are în minte ce trebuie să facă. Lasă o cameră pe un quarterback, o lipeşte de el. Apoi, într-o pauză, e gata să scoată din cap, asemenea lui Zeus cu Atena, minunea. Totul e pregătit. Face o ultimă verificare, în miimi de secundă. Inima i se sparge, mîinile-i tremură… Hai, hai, băiatule! Apasă butonul şi… Pe ecranul din carul de transmise apare Lucille Ball şi secvenţe din „I Love Lucy”, un serial la modă. Asta e încărcat în „frigider”. Suduie, aruncă ale sale căşti la 500 de metri… Nu se poate! De 1.000 de zile lucrează la asta şi lui îi apar imagini dintr-un sitcom? Respiră.

Pe final, în al patrulea sfert, Marina conduce cu 21-7. Rollie Stichweh, simbolul Armatei, pleacă spre touchdown. Reuşeşte. Pune mingea jos. Atunci Tony gîndeşte, asemenea Ioanei d’Arc: „Dacă nu acum, atunci cînd?”. Apasă, din nou, butonul. Hai, hai, trebuie să funcţioneze! Maşinăria se dă 11 secunde înapoi şi pleacă la drum. Pe televizor, pe sticlă, faza se repetă pentru întîia oară în istoria omenirii!!! Verna calcă muşticul de la comunicaţie şi urlă către comentatorul Lindsay Nelson: „Lin, spune-le că aceasta nu e o transmisiune în direct, spune-le că Rollie n-a marcat iar, ca să înţeleagă lumea ce se petrece exact E o …!”. Mişcarea n-are nume! Tony nu primeşte vreun patent pentru ea, nici bani în plus. Abia pe 1 ianuarie 1964, la Cotton Bowl, crainicul de acolo o botează RELUARE! Da, pînă atunci televiziunea nu văzuse aşa ceva!

A trăit „live”, nu înregistrat!
S-a stins zilele acestea. 82 de ani. Leucemie. A fost conştient pînă în ultima clipă. A dat interviuri chiar cînd emisarii trimişi să-l aducă în Rai plecaseră la drum. A spus că n-a rămas cu meciul de atunci. Nici cu transmisia cu Papa Ioan Paul al II-lea, da, un miliard de telespectatori. Nici măcar cu „Live Aid”-ul din iulie 1985, concerte simultane la Londra şi Philadelphia, 172.000 de persoane pe stadioane. N-a plecat cu nici o reluare.

A spus că e bucuros că a putut trăi alături de Carol. Carol e soţia sa. Se iubiseră, în direct, fără „instant replay”, 46 de ani.

Sursa: tonyvernatv.com