Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Chaplin şi cele 342 de „duble”

Charlie şi Virginia s-au cunoscut într-o sală de box. Geniul şi-a dat imediat seama că fata e „oarba” din „Luminile Oraşului”

Afară-i cald, în sală-i şi mai şi! Fum, de-l tai cu gateru’. Se suduie, se scuipă, se […]

sâmbătă, 14 decembrie 2013, 10:37

Charlie şi Virginia s-au cunoscut într-o sală de box. Geniul şi-a dat imediat seama că fata e „oarba” din „Luminile Oraşului”

Afară-i cald, în sală-i şi mai şi! Fum, de-l tai cu gateru’. Se suduie, se scuipă, se muşcă din prosop. Lumea boxului din Los Angeles fierbe, în istă vară a lui 1928. Lume, claie peste grămadă. Destule dame. La un cioc de barză de ring, un tip, aşa, cam pe la al optulea lustru de viaţă, pare cel mai concentrat spectator. Notează gesturile, schiţează eschivele, tropăie din pingele imitînd tipii în şort din faţa lui. O gazelă nantă’, cu ochelari, se apropie de a sa bancă. Bate-n 20 de primăveri. Tupeu cît caru’. Taie aerul cu mîna-n-mănuşată şi zice, scurt: „Permiteţi a mă introduce! Virginia, domnişoara Virginia Cherrill, din Illinois!”. Bărbatul se întoarce mai mult de politeţe, dar, cînd o vede, faţa i se luminează. Gata! Ea e! Are personaj! Are „oarba”!

CC: „Goana după aur”, „Circul”…

Tipu-i Charlie Chaplin. Are nouă filme la activ, dintre care vreo trei, „Puştiul”, „Goana după aur” ori „Circul” sînt capodopere. Coace-n minte ceva tare. Vrea să-i zică „Luminile Oraşului”. O comedie dată-n dramă şi viceversa. A tras la sală pentru că va turna şi scene de box, nu vrea să fie afon. Lui, „Vagabondului”, îi trebuie florăreasa, „oarba”. A dat anunţ, se iţiră candidate, dar nu pe al său plac.

Domniţa-i Virginia Cherrill. Ştie cu se se haleşte lumea filmului, dar nu-i Bette Davis. Ochiul lui Chaplin, însă, nu dă greş. Ea e aleasa!

Se pune pe scris. În şase săptămîni scenariul e gata. Cherrill semnează contractul pe 1 noiembrie 1928. E mioapă, s-a născut, parcă, pentru rol. Nu ştie, însă, la ce s-a înhămat. Chaplin e cel mai perfecţionist om din lume. Vrea ca scena de deschidere să iasă perfect. Mai mult ca perfect! „Doriţi flori, domnule?”, este replica. Nu-i place! Mai trage o secvenţă. Aceeaşi! Şi încă una! Şi încă una! Suta…Două sute…Trei… Vreme de şase zile!!! 342 de „duble!” Atenţie, filmul e mut, dar el vrea să vadă mişcarea buzelor!!! Peliculele cu sonor au apărut de doi ani, nu doreşte a auzi de ele! „Mişcările mele nu pot fi înlocuite de cuvinte. Eu fac dans”, e auzit zicînd!

„Oarba” nu mai vrea să-l vadă!

Virginia nu mai poate! E istovită. Pleacă la coafor, crede că în ziua aia nu se mai dă tur de manivelă. Charlie o caută, n-o găseşte. Pune să fie dată afară! Avocaţii spun că nu-i bine, costă mult despăgubirea. Geniul are urechile astupate. Cere să fie chemată Georgia Hale, cu care a tras cadre în „Goana după aur”. Sfătuitorii insită. Cu greu Charlot renunţă. A băgat un milion şi jumătate de dolari, bani aduşi de acasă, în acest celuloid care trebuie să arate că filmul mut nu-i mort, aşa că lasă orgoliul la machiaj. Revine-n film, în personaj. Iese din maşină, dă să plece pe trotuar dar aude: „Doriţi flori, domnule?” Se întoarce şi, probabil, una dintre cele mai frumoase scene din istoria cinematografiei, e gata!

Virginia n-a continuat. Două-trei roluri mărunte, o căsnicie eşuată, de două anotimpuri, cu Cary Grant. A decedat la 88 de ani.

Charlie Chaplin a rămas Charlie Chaplin. UNICUL.

Ce caută istorioara într-un ziar de sport? Buuun, şi-au dat bineţe lîngă un ring, dar, oare, apropierea nu-i niţeluş forţată? Puteau să se găsească pe stradă, pe plajă, la o petrecere sau, de ce nu, chiar la o florărie…

Haideţi, însă, să pierdem trei minute. 3.00. Atît durează scena. E AICI! Într-o vreme în care Van Damme se-nsforează pe tiruri, Cruise salveză lumea cu un ceas iar pe hobbiţi calci la tot pasul, ei – Charlie şi Virgina – se iubesc într-un film mut.

Aşa-i că, dacă facem linişte, parcă auzim: „Doriţi flori, domnule?”.

city1.jpg
Celebra scenă ce a fost turnată de 342 de ori

city2.jpg
Acum Chaplin (dreapta) se pregăteşte de box. Peste cîteva scene va primi, graţios, floarea. Numai el putea face asta

Comentarii (21)Adaugă comentariu

tavizio (3 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 10:50

Nenea Catalin, nu te agreez nici cat o ceapa degerata. Dar, de data asta, „chapeau”! „Luminile Orasului” este mai mult decat un film. Este arta pura, este dorinta de mai bine pe care o simtim fiecare dintre noi. Un sincer „Bravo” si un sfat… mai scrie despre filme…

sorin (10 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 11:04

superb , un zeu precum CC are loc oriunde nu numai intr-un ziar de sport .

ernesto (18 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 12:35

ador filmele lui chaplin. nici un film sonor nu reuseste sa transmita asemenea emotii si trairi ca un film al marelui charlot. filmele lui au reusit sa transmita perfect drama traita de oamenii simpli din timpul marii crize economice si fara sunet.

Bibi (213 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 12:43

Catalin, multumesc !
O sa incerc sa-l introduc si pe fiul meu de 17 ani in lumea filmelor lui Chaplin.

taunul. (2 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 13:55

Fabulos! Multumesc.

petru (3 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 16:00

Cataline ,esti valoros…Ai simtire fina si cuvintele sunt cu tine.Esti ca Charlie , dansezi cu starile ,desenezi cu sensul cuvintelor…Respect !

Erich von Stroheim (2 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 16:17

Chaplin este mic copil pe langa Buster Keaton. George O’Brien le da clasa la amandoi in „Sunrise: A Song of Two Humans”. Charles Farrell il ingroapa pe bietul Georgie cu rolurile din ‘Seventh Heaven”, „Street Angel”, si „Lucky Star”. Charles „Buddy” Rogers ii face de ras pe toti la un loc cu filmul „Wings” dar o ia in freza de la Richard Barthelmess si al lui „Broken Blossoms”. Victor McLaglen e cu 10 clase peste in „What Price Glory?” dar nu poate tine pasul cu magnificul Ivor Novello in „The Lodger”. Deasupra lor troneaza ca un zeu Emil Jannings cu „The Last Laugh”. Dar nimeni, NIMENI nu se poate compara macar cu „omul cu o mie de fetze”, fantasticul, inegalabilul, Lon Chaney Sr.
Da, doamnelor si domnilor, imi este mila de acei ce cred ca filmul mut a inceput si s-a terminat cu Chaplin, asa cum imi este mila de cei ce in 2113 vor crede ca Sacha Baron Cohen a fost cel mai bun actor al pateticei voastre generatii.

ionut (5 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 16:52

am vizionat scena, incredibil…

dlq1 (1 comentarii)  •  14 decembrie 2013, 22:56

Bravo, ti-a iesit intr-adevar !! Sa nu te mai apuci de cronici sportive ! fa cronici de film! ASA DA !

taranul (8 comentarii)  •  15 decembrie 2013, 1:20

erik von!am stat ani sa descopar cine a inventat chelia. evrika tu ai fost ala,’ brava’ la tine, dar ce faci cu cititul?citesti azi si intelegi cindva in viitor?ai vrut sa epatezi si ai inceput sa insirui nume de pe cruce!daca poti intelege ce inseamna 342, poate ai o sansa ca in viitoarele 341luni sa mai descifrezi enigma altui cuvint. totusi fiindca hamai fara sens , MARS LA COTET POTAIE INSIPIDA!

Tare ca Fularu’ (1 comentarii)  •  15 decembrie 2013, 4:11

Amice, nu e nici scena de deschidere, ca vaz ca ai modificat. Aia de deschidere e antologica si e de un comic nebun. O poti vedea aici:
http://www.youtube.com/watch?v=HzUlq5Pd9PI
Pana la urma poate vezi si tu tot filmul; asa o sa stii despre ceva ce ai scris deja…
PS: Cu fazele pe care le faci cu comentariile esti mai de ras decat la televizoare.

dan (1 comentarii)  •  15 decembrie 2013, 10:25

Pentru „Erich von Stroheim ” : cita frustrare in postarea ta ! pacat! dan

corvette59 (63 comentarii)  •  15 decembrie 2013, 11:00

@#7
De gustibus…mon cher ,de gustibus .Ma ia cu fiori cind realizez ca milioane peste alte milioane cred ca CC este regele filmului mut .Ba o buna parte din ei au si murit,D-zeu sa-i ierte pentru nestiinta lor ! Unde ai fost d-ta, cu eruditia de care dai dovada , sa-i aduci pe cale cea dreapta ?

seba (98 comentarii)  •  15 decembrie 2013, 12:49

superba scena! n-am vazut niciun film mut, dar dupa imaginile astea, sigur voi vedea. multumim, catalin, pentru inca o idee frumoasa!

oraseanul (2 comentarii)  •  15 decembrie 2013, 13:24

Erich von Stroheim?Unde am mai auzit numele asta? Nu cumva esti ala de viola femei si apoi le arunca bebelusii pe fereastra? ( http://www.youtube.com/watch?v=X7UD4epz7Rw )
Atunci se explica de unde atata rautate.

Kendo (11 comentarii)  •  15 decembrie 2013, 13:39

Chaplin e genial. Absolut genial.

Erik – asa, si? Nu sunt generatia lui Sacha Baron, pe care accept ca nu-l inteleg, mi se pare prea scarbos, dar nu inteleg de ce tie trebuie sa-ti fie mila de oamenii care il adora pe Chaplin fara a auzi de majoritatea numelor si filmelor pe care le-ai insiruit tu.

In momentul in care ai o pasiune, e normal sa stii mai multe despre subiectul ei, spre deosebire de oamenii care au alte pasiuni. Nu suntem toti clone, sa gandim la fel. Dar unii pot, aparent, sa fie frustrati, le place nespus sa se auda vorbind, sa epateze, sa se dea rotunzi cu cunostintele lor. Pacat de ele, nu te-au facut mai putin obtuz.

dan (226 comentarii)  •  15 decembrie 2013, 21:36

mare actor si mare regizor mult peste unii dintre vorbitorii de astazi care la doua sau trei cuvinte trag o injuratura!

Eisenstein (5 comentarii)  •  16 decembrie 2013, 12:20

Mai Erich! Ma, tu ai fi bun de ministru la cultura, in locul lui Gigel. Parol!

brazvan (30 comentarii)  •  18 decembrie 2013, 16:59

nea Erich, mânca-ți-aș cultura lui matale, merg și io o tură…

gima (99 comentarii)  •  19 decembrie 2013, 18:59

bravo tata!sa-ti creasca mare bebicul! a fost bine. nu baga in seama pe toti astia care se baga si ei in seama. te astept pe data viitoare!

Ottonelu (5 comentarii)  •  21 decembrie 2013, 14:21

Astuia, reincarnatu’ lu’ Eric von Stroheim, numai de bine! E toba de cinemateca! UAU, m-a dat pe spate! Panarama enciclopedica!
Bai erich de dambovita, bai taticule, ai uitat de Harold Lloyd, ba! Si mai lasa aerele astea de guru absolut al tuturor artelor, c r e t i n u l e !

Comentează