Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Omul care întrece moartea. În marş

A scăpat din Belgradul bombardat de nemţi. A supravieţuit lagărului de exterminare de la Bergen-Belsen. A fost luat la ţintă de palestinieni, în 1972, la Olimpiadă. Astăzi, la fiecare zi de naştere, aleargă numărul de kilometri egal cu anii […]

sâmbătă, 7 septembrie 2013, 11:28

A scăpat din Belgradul bombardat de nemţi. A supravieţuit lagărului de exterminare de la Bergen-Belsen. A fost luat la ţintă de palestinieni, în 1972, la Olimpiadă. Astăzi, la fiecare zi de naştere, aleargă numărul de kilometri egal cu anii adunaţi: a ajuns la 77

„Ne întorseserăm de la teatru”. Da, aşa era pe atunci! În cel mai important moment al vieţii lui de sportiv, participarea la Olimpiada de la Munchen, din 1972, atletul israelian pleca din Sat pentru a apauda altfel de actori. „Am adormit tîrziu, în blocul 3, pe la două noaptea. Peste două ore, m-au trezit. Arabii ne-au luat tovarăşii!”, a auzit. A zis că-i o glumă. Palestinienii – „Septembrie negru”- răpeau membrii delegaţiei israelite. A fugit pe scări: „Jur că pe jos era sînge. Sîngele lui Moşe Weinberg, antrenorul”. A sărit de pe balcon în timp ce teroriştii trăgeau în el. Atunci a driblat, a treia oară, moartea.

Bunicii i-au fost făcuţi săpun!
Din orice propoziţie a lui Saul Ladany se poate naşte un film.

Evreu. Născut la Belgrad, cînd în Europa începea să miroasă, din nou, a praf de puşcă. Bunicii materni i-au fost trimişi la Auschwitz. „Acolo au fost făcuţi săpun!”. Citeşti de trei ori interviul pentru a nu greşi. „Da, săpun!”. Avea cinci ani cînd Luftwaffe i-a ras casa. A scăpat sub un maldăr de cărămizi. Prima oară. A început pribegia. L-au capturat. A ajuns în lagărul Bergen-Belsen. La opt ani. Cu ajutorul americanilor eliberatori, a driblat-o, din nou, pe doamna cu coasa.

S-a apucat, la 18 ani, de maraton. Israelul, stat nou-fondat, se uita urît la el. „Everii nu alergau. Cînd treceam pe lîngă ei, ziceau că fuga e pedeapsa soldaţilor”. A schimbat macazul. A trecut pe marş. În 1963 a cucerit primul din cele 28 de titluri naţionale. În ’68, în Mexico City, a terminat al 24-lea cursa olimpică. „Nu am avut, în viaţa mea, antrenor”. De fapt, nu a ştiut, niciodată, ce e acela un tehnician. S-a pus pe doborît recorduri mondiale. La 50 de mile. Apoi, la 100. L-au întrebat ce îi provoacă, în curse, cea mai mare bucurie. A răspuns, sec: „Să termin!”.

Steaua lui David pe bluzon
În 1972, la Munchen, a vrut să arate germanilor că evreul a supravieţuit. A alergat cu Steaua lui David pe bluzonul de încălzire. În mijloc şi-a cusut „Jude”. Ca atunci, în baracă, cînd… a terminat al 19-lea. L-au felicitat cînd dădea declaraţii, că stăpîneşte limba lui Goethe. Le-a dat o palmă: „Am deprins-o în lagăr, cînd eram mic”.

A doua zi, palestinienii atacau. Saul a scăpat. El şi alţi patru evrei. Restul au fost uciși. Primul lucru făcut atunci, în buricul nopţii? S-a dus la antrenorul americanilor, Bill Bowerman: „Anunţă poliţia şi US Marines. Să vină să aibă grijă de Rechin!”. „Rechinul” era uriaşul Mark Spitz, cel care avea să cîştige şapte medalii olimpice. Evreu la origini… Saul uitase a cîta oară păcălise moartea. Nu s-a oprit. A devenit prima persoană septuagenară care aleargă, în marş, 100 de mile sub 24 de ore. 35 de curse pe an, 15 kilometri pe zi. De fiecare dată cînd mai adaugă o primăvară, „înghite” numărul de kilometri egal cu anii adunaţi. La 70 a făcut 70. La 71, la fel. La 72, igualmente…

Proful…
După fugă, se bagă la clasă. Ladany, proful de la Academia de Studii Economice, cel cu 13 cărţi şi 110 materiale ştiinţifice publicate, inginer vorbitor de nouă limbi străine, căsătorit de 52 de ani cu Şoş, are o singură slăbiciune. Studenţii au văzut că la fiecare oră scoate din „diplomat” o poză. O pune pe catedră şi, la final, glăsuieşte ceva pre limba lui David.

Pe poză, un creion apus demult a scris, tremurat: „Anne Frank. 1929-1945. Bergen-Belsen”…

mos1-copy.jpg
În fiecare an aleargă cam 11.000 de kilometri. Crede că în toată viaţa a înghiţit o jumătate de miliard…


mos3-copy.jpg
Dictonul său: „Cei care abandonează nu termină. Cei care termină nu abandonează!”

Comentarii (13)Adaugă comentariu

cristian ungureanu (2 comentarii)  •  7 septembrie 2013, 13:12

DA , un real erou , un MODEL pentru cei care au acceptat in a lor viata si MISCAREA …

dan (1 comentarii)  •  7 septembrie 2013, 14:32

De-a drepul miscator! Ce frumos!

criticul (47 comentarii)  •  7 septembrie 2013, 18:26

Superb articol şi superbă lecţie de viaţă dată de acest om care a scăpat de atâtea ori de moarte,poate învaţă şi alţii ceva după ce vor citi acest articol.

gima (99 comentarii)  •  7 septembrie 2013, 20:01

bravo tata! in nota ta. sa traiesti si sa-ti creasca mare bebicul!

Tibisor (77 comentarii)  •  7 septembrie 2013, 21:44

Incredibil …

Corvette59 (3 comentarii)  •  7 septembrie 2013, 23:50

Un OM care n-a trait degeaba !Povestea vietii lui este istoria statului Israel insasi !Respectul meu neconditionat,respect care vine de la unul ce nu este un admirator al Israelului !

Talpaiadului (9 comentarii)  •  8 septembrie 2013, 3:27

Mda.

dan (226 comentarii)  •  8 septembrie 2013, 8:00

Mare om, ar trebi declarat erou national al Israelului si sa primeasca premiul Nobel pentru pace!

soriniz (3 comentarii)  •  8 septembrie 2013, 19:28

Respect

ghitadinca (4 comentarii)  •  8 septembrie 2013, 21:07

Un singur lucru nu am inteles:
Ai scris sub poza „În fiecare an aleargă cam 11.000 de kilometri. Crede că în toată viaţa a înghiţit o jumătate de miliard…”
Parca omul participa la cursele de mars si daca nu ma insel acolo alergarea este pedepsita cu descalificarea.
Deci oare este corecta sintagma: alearga in mars?

Corvette59 (3 comentarii)  •  10 septembrie 2013, 0:14

@ghitadinca

Exact ! Termenul correct ar fi fost marseaza.Ma rog ! Si nu,nu te inseli !Alergare se descalifica .O adevarata drama la Sydney 2000.O australianca conducea cu vreo 150m si pe tunelul stadionului a fost oprita si descalificata ! Pe distanta a numai 2m talpile ei erau in aer! Ambele .Mai avea doar 450 m pina la medalia de aur.

mvcaraiman (4 comentarii)  •  10 septembrie 2013, 12:33

Frumos articolul, ca de obicei. Felicitari, da’ matematica nu-mi da pace :
„În fiecare an aleargă cam 11.000 de kilometri. Crede că în toată viaţa a înghiţit o jumătate de miliard…” Daca asa crede omul, n-ar trebui sa predea la ASE. Daca asa crede autorul, eu as zice ca hai sa fie o juma’ de milion, altfel ar insemna ca a bagat de vreo 3 ori distanta Pamint – Soare 🙂

Addriann (2 comentarii)  •  12 septembrie 2013, 20:59

Felicitari pentru articol !
Bine ca nu a mai comentat ,, istoricul ” ala, ,,specialist ” in lagare de concentrare…

Comentează