Ce mai e suta în ziua de azi?

Hajos, „Marinarul”, ungurul, întîiul campion olimpic la 100 de metri liber, scotea, în 1896, 01.22.2. „Tarzan, omul maimuţă”, cobora primul sub un minut. Azi, Nathan Adrian face 47.52. În 2024, 45 de secunde vor fi, deja, înecate

Îi zicea […]

Hajos, „Marinarul”, ungurul, întîiul campion olimpic la 100 de metri liber, scotea, în 1896, 01.22.2. „Tarzan, omul maimuţă”, cobora primul sub un minut. Azi, Nathan Adrian face 47.52. În 2024, 45 de secunde vor fi, deja, înecate

Îi zicea Arnold Guttmann. La 13 primăveri, tac’su, ghicindu-l tîrşelos, l-a aruncat în Dunăre. Aşa a prins a înota. A devenit Alfred Hajos, adica „Marinarul” în ungureşte. Primul campion olimpic din istoria probei de 100 metri liber. La Atena, n-a avut bazin. S-a aruncat direct în mare, într-o apă la zece grade Celsius şi cu valuri de patru metri!!! A scos 01.22.2. Cînd Constantin I, prinţul moştenitor, l-a preguntat, seara, la şpriţ, unde a învăţat să înoate, a zis, simplu: „În apă!”. A fost unul dintre marii arhitecţi ai Budapestei. Profu’ de la Politehnică, unde era student, n-a vrut să-l învoiască pentru Olimpiadă! I-a pus absenţe. Cînd a revenit, i-a ciripit, sec: „Nepoate, jur că nu mă interesează medaliile tale, ci numai ce răspunsuri o să dai la următorul examen!”

Primul „aaaaaaaaaaaaa” sub un minut!
Johnny Weissmuller era născut în Banat. Şvab. Îl ştim drept „Tarzan, omul maimuţă”. Sportiv uriaş. Căsătorit doar de şase ori. Lucrase ca salvamar prin America. Pe 9 iulie 1922 a scos 58.6. Sub un minut!!! L-au aflat şi l-au trimis la Olimpiadă. A luat două „aururi”, în ’24 şi ’28. În ’58, în Cuba, juca golf. L-au răpit comuniştii, insurgenţii, imperialişti vopsiţi sau cine o fi fost ei. A zis că-i „Tarzan”. Nu numai că l-au dus la hotel, dar i-au oferit protecţie pe toată durata şederii…

Un Spitz din şapte bucăţi
Mustăciosul Mark a fost primul care a uimit, cu adevărat, lumea din bazin. Şapte medalii de aur. Luase şase. Ultima era suta. Donna de Varona, o reporteriţă şmecheră de la ABC, îi bagă microfonul sub nas. „Ştiu că de fiecare dată spun că nu mai vreau să concurez în cursa următoare. Dar acum mi-e frică. Şase din şase înseamnă erou, şase din şapte e dezamăgire”. A cîştigat la un cioc de barză. 0.51.22. În 1992, cînd avea 103 ani, a zis să prindă Barcelona. N-a prins-o pentru două secunde…

Dar şmecherul care a coborît sub 50 s-a chemat Jim Montgomery, la Montreal, în 1976. Ce „note” frumoase au fost atunci: 1.00 Nadia, 49.99, Jim. Ca preţurile psihologice de azi, din supermarketuri…

Alexandru cel Mare
Alexandru Popov, în 1992 şi 1996, a făcut ceea ce doar „Tarzan” reuşise pînă atunci. Două medalii „legate”. 49.02. Astăzi, americanul Nathan Adrian, mogul peste această cursă pentru următorii patru ani, opreşte ceasul la 47.52.

Tehnologia s-a schimbat, oamenii s-au schimbat. Se „aleargă” pe culoare, nu în mare, unde, în 1896, în golful Zea, „pista” era trasată cu dovleci plutitori, găuriţi de seminţe; apa-i caldă, nu ca berea, rece. Nu mai ai izmene, ci slip „aerodinamic”.

Din 1950 pînă azi, la fiecare opt ani s-a coborît cîte o secundă. S-au făcut calcule. În 12, hai, 16 ani, 45 de „ghilimele” vor sucomba, înecate. Adică undeva pe la Olimpiada din 2024…

45 de secunde pentru două bazine!!! Dar ce mai e suta în ziua de azi?

„Tarzan, omul maimuţă”, a coborît din copac şi a doborît minutul la suta de metri liber