Minutul 7: onor la Juanito!

De 20 de ani, fanii Realului aduc un omagiu senzaţional celui mai ”frumos nebun” din istoria lor. Nu contează cu cine joacă ”albii”. La 420 de secunde de la startul jocului, ”Bernabeu” se cutremură!

Ultraşii lui Real: „La fiecare […]

De 20 de ani, fanii Realului aduc un omagiu senzaţional celui mai ”frumos nebun” din istoria lor. Nu contează cu cine joacă ”albii”. La 420 de secunde de la startul jocului, ”Bernabeu” se cutremură!

Ultraşii lui Real: „La fiecare partidă, în fiecare minut 7. Juanito e cu noi!”

Liderul ultraşilor lui Real Madrid se uită la cronometru. 06.50, 06.51, 06.52. Ia portavocea, se ridică în picioare. 10.000 de suflete îi urmează exemplul. „Atencioooonnnnn, minuto siete”, urlă. „Uno, dos, tres y…Illa, illa, illa, Juanito, maravilla!”. Întreg stadionul „Santiago Bernabeu” se cutremură. Puştiul cu caş la gură, cîntă. Octogenara cu păr permanent şi mărgele „Majorca”, la fel. Cheliosul cu ceafă de taur şi 134 de tatuaje îi imită. 15 secunde ce par că mişcă Madridul, ca la cutremur. „Illa, illa, illa, Juanito, maravilla!” Toţi ridică tricoul cu numărul 7. Asta fac de două decenii ani…

Cel mai „cool” madrilen
10 ani. Atît a evoluat Juan Gomez Gonzalez, „Juanito”, la Real Madrid. „Albii” aveau nevoie şi de ceva spectacol, doreau pe cineva care să trăiască meciul nu numai pentru rezultatul de pe tabelă. Cînd se scosese aproape două milioane de dolari pentru băiatul ăsta venit de la Burgos, aşteptaseră să vadă ce şi cum. Nu-i dezamăgise.

În 1986, pe 26 august, Juanito evolua la Real în partida cu Steaua, scor 4-0, de la trofeul „Bernabeu”

În 1978, la un meci din Cupa UEFA, l-a „articulat” pe tuşierul Adolfo Prokop, o partidă cu Grasshoppers. A primit doi ani de suspendare. L-a călcat, intenţionat, pe cap, pe Lothar Matthäus. I-a trimis, apoi, o mantie de toreador şi o spadă, ca iertăciune. La al doilea titlu cîştigat cu Real, a luat microfonul şi i-a „dedicat” victoria preşedintelui Nuñez, de la Barcelona. Zisese despre el că lasă doamne gravide pe la fiecare colţ. Nu-l iertase nici pe Helenio Herrrera, marele H.H. Punctase contra catalanilor, unde acesta era antrenor, se oprise în faţa băncii lor de rezervă şi zisese: „Boşorogule, boaba asta-i pentru tine. Şi acu’, du-te la azil!” Mai are rost să amintim de suspendare?

Într-o zi, l-a prins la îngrămădelă chiar pe Amancio, propriul tehnician. Nu-l convocase pentru un meci la Bruxelles, cu Anderlecht. Îl luase, în schimb, pe Lozano. „Pe ăsta de ce l-a urcat în avion? A, da, avea nevoie de un papagal translator”. S-a dus la Colmenar, la o celebră coridă. Logic, cei de la Real nu-i dăduseră voie. A intrat în arenă, a fost toreador cu acte în regulă. Peste cinci zile, veneau cu autocarul, de la un meci. Cineva a cerut o casetă video. A dat el una. „Bag-o p’asta!”. Erau imagini cu el înfigînd suliţele în taur. I-au dat 16.000 de dolari amendă pentru încălcarea regulamentului clubului şi alţi 10.000 pentru glumă…După un meci pierdut cu Interul, la Milano, pe el, pe Lozano şi pe Butragueño l-au prins cu zeiţe ale sexului. Ultimii doi au scăpat. A luat toată vina asupra sa…

Circarul pe care nu-l pot uita
„Un circar!”, o să spuneţi. Da, dar unul cu cinci titluri pentru Real, unul cu două Cupe ale Spaniei, unul cu două Cupe UEFA, cu un titlul de golgeter şi cu altul de cel mai bun jucător iberic. Cu zeci de meciuri întoarse de la 0-2, cu 85 de goluri marcate pentru Real în 284 de meciuri. „Lumea mă face golan. Nu zic că nu sînt. Dar am udat cu sudoarea mea gazonul de pe «Bernabeu» mai mult decît au făcut-o toţi grădinarii din Madrid”, zicea.

Pe 2 aprilie 1992, venea spre Merida, unde era antrenor. Normal, fusese la meci, la Madrid, să vadă Realul. „Realul lui”. Un camion s-a răsturnat pe autostradă. Şoferul altui autotren, din sens opus, a oprit să-i dea ajutor. Preparatorul fizic de la Merida, cel care conducea Peugeot-ul 405, n-a mai putut evita. Juanito a plecat pe loc. Stătea pe locul mortului…Avea puţin peste 37 de ani…

Printre lacrimi, Valdano avea să-l caracterizeze. „Mereu creierul şi inima sa s-au luptat. Şi mereu inima a avut cîştig de cauză”.

Faceţi linişte la 06.50!
Sînt 20 de ani de atunci. Nu contează cu cine joacă băieţii, în ce competiţie, cine e şef de galerie şi cîţi sînt în tribune. Mergeţi pe „Bernabeu”. La 06.50, faceţi linişte. În 10 secunde veţi simţi cum tribuna fuge de sub picioare şi cum pielea vi se face ca de găină. „Atencioooonnnnn, minuto siete! Uno, dos, tres y…Illa, illa, illa, Juanito, maravilla!” „Minunea Juanito”… E omagiul lor…

Esteban Vigo, fostul tehnician de la Dinamo, i-a fost unul dintre cei mai buni prieteni. Nimeni nu l-a uitat