Omul negru cu faţă albă de făină de orez

Arthur Friedenreich s-a retras la 43 de ani. A fost unul dintre cei mai prolifici jucători din istoria fotbalului

Cadru general. Imagine cu un vestiar al unei trupe de fotbal. Pe o tăbliţă, cineva a scris cu cretă „Clube Athletico […]

Arthur Friedenreich s-a retras la 43 de ani. A fost unul dintre cei mai prolifici jucători din istoria fotbalului

Cadru general. Imagine cu un vestiar al unei trupe de fotbal. Pe o tăbliţă, cineva a scris cu cretă „Clube Athletico Paulistano”. Unii se echipează, alţii au terminat deja. Prim plan. Chipul unui jucător ce „bate” la vreo 28-30 de ani. Priveşte într-o oglindă. Îşi dă părul cu briantină, şi-l aranjează „pe spate”, cum e la modă. Apoi, natural, fără emoţii, bagă mîna într-o pungă cu făină de orez, albă. A făcut asta de zeci de ori, aşa că nu tremură. Doar ochii verzi îi licăre. Se dă pe faţă, pe gît, pe mîini. „Scapă” puţină „pudră” şi pe păr. Nimeni nu rîde. Nu e nici clovn, nici pantomim, nu vrea să sperie pe nimeni. Se întoarce spre coechipieri şi întrebă, mai mult ironic. „E bine aşa? Suînt de-al vostru?”. Primeşte ok-ul general, apoi iese ultimul din vestiar. Ultimul intră şi pe gazon.

Fără jucători de ciocolată!
Suntem în 1920, în Brazilia. Al 11-lea preşedinte din istoria ţării, Epitacio da Silva Pessoa, e la putere de un an cînd dă cea mai imbecilă lege din istorie: Confederaţiile Sportive nu pot admite jucători negri în selecţionatele naţionale. Argentina, „concurenţa”, e la trei salturi de iepure, aici arianismul e în floare, aşa că nu se poate admite nici o greşeală. Băiatul cu făina de orez pe faţă e Arthur Friedenreich. Tatăl, Oscar, a emigrat din Germania. Mama, Mathilde, o spălătoreasă, e afro-braziliană. El a ieşit ceva mai mult decît mulatru, deci…nu corespunde! Aşa că a găsit o metodă mai puţin ortodoxă de a-i dribla, la figurat, pe zbiri. Azi, noi i-am spune „machiaj”. Cei de la club îl „acoperă”, naţionala are nevoie de el…

1329 de goluri în 1239 de partide!
Vorbim despre, probabil, cel mai prolific jucător din istoria fotbalului mondial. A activat pînă la 43 de ani, a evoluat în 1.239 de partide şi a marcat 1.329 de goluri!!! Ce-i drept, era perioada romantică a soccerului, statistica făcea primii paşi, mulţi sînt neîncrezători că Arthur l-ar fi putut depăşi pe Pele. Asta contează mai puţin. Rămîn cei 26 de ani petrecuţi pe gazon, cele nouă titluri de golgeter, 22 de meciuri în naţională. Şi boemia sa. Bea doar coniac franţuzesc, fuma havane şi se purta numai la cravată. Nu l-a interesat că e mulatru, a blamat nonstop faptul că jucătorii trebuie să treacă la profesionism şi a murit la 71 de ani, în mizerie, într-o casă pusă la dispoziţie de municipalitatea din Sao Paulo. Se spune că l-au găsit ţinînd în mînă o fotografie de-a sa. În stînga îi stătea Edson Arantes do Nascimento. În dreapta, Leonidas. Toţi trei, negri. Epitacio da Silva fusese învins..