Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Prinţul şi Bianca

Se trăgea din Ivan Cel Groaznic, dar evolua pentru naţionala de rugby a Angliei. Fugea de Lenin, dar învingea singur Noua Zeelandă. Deceda la doar 24 de ani, după ce reuşise 17 încercări într-un meci!

Ibiza Roman Abramovici îi face […]

sâmbătă, 23 octombrie 2010, 12:58

Se trăgea din Ivan Cel Groaznic, dar evolua pentru naţionala de rugby a Angliei. Fugea de Lenin, dar învingea singur Noua Zeelandă. Deceda la doar 24 de ani, după ce reuşise 17 încercări într-un meci!

Ibiza
Roman Abramovici îi face semn că poate vorbi. “Ştiţi, doamna Alexandra Bianca e la uşă, are nevoie de acei bani.” ”Cîţi erau?” ”50.000 de lire sterline!” ”Bine, pentru <<Prinţ>> nici nu se pune problema! O poate considera ca şi rezolvată!”.

Londra
Alexandra Bianca deschide Adunarea Generală a asociaţiei care sprijină echipa de rugby Rosslyn Park. La început, propune un moment de reculegere în memoria “Prinţului””.

Ipswich
Piaţa Cromwell. Vorbeşte primarul. “Dezvelim, astăzi, acest monument, în memoria celui care a fost <<Prinţul>>. Alexandra Bianca trage şnurul şi stofa cade pe ciment, în aplauze şi flashuri…

De la Petrograd la Oxford

Venea din nemul Rurik, întemeiat de legendarul domnitor al Novgorodului. Îi avea stră-stră-stră… pe Alexandru Nevski, pe Ivan cel Groaznic ori Boris Gudunov. Născut la Petrograd, la început de februarie 1916. Tatăl său, ultimul comandant al Gărzii Imperiale Călare a Ţarului Nicolae al II-lea, dăduse semnalul de emigrare în Anglia după ce Lenin apăruse la tribună. Ajunsese la Oxford de aici la Leicester, una dintre cele patru echipe de rugby ce nu aveau să retrogradeze, niciodată, din prima ligă a Albionului.

70.000 de oameni pe Twickenham
Pe 4 ianuarie 1936, Leii dădeau piept cu All Blacks, neînvinşi. ”Prinţul” primise cetăţenia cu trei zile înainte. Graţie peliculei ”Pathe” avem şi astăzi imagini cu primul eşec al Noii Zeelande. El, Alexander Obolenski, luase mingea şi îi înşirase ca pe covrigi pe adversari. 13-0, cu 70.000 de oameni pe ”Twickenham”. Filmul se pusese prin cinematografe, la 19 ani era deja vedetă. Studentul rus cu sînge albastru – erou peste Canalul Mînecii…Apoi, partida cu Brazilia, de la Niteroi. Abia-abia a fost 82-0, el avînd 17 încercări, record neegalat pînă acum.

A venit războiul. Era cetăţean britanic, jurase credinţă lui George al V-lea.

Cine este Bianca?
29 martie 1940. La o zi după ce primise convocarea pentru testul contra Ţării Galilor, se suise în carlingă. Royal Air Force. Aproape de Ipswich, Hawker Hurricane-le său nu l-a mai ascultat. Locul de aterizare băltea de apă, roţile s-au blocat şi el a fost aruncat în afară, cu gîtul rupt!L-au înmormîntat acolo. Vreme de vreo 60 de ani, ”căpitanul”de atunci, Bernard Gadney, a venit să pună o floare în fiecare 29 martie.

Alexandra Bianca, fata fratelui său, n-a lăsat să-i ruginească memoria. A făcut rost de bani pentru o statuie, a fondat o organizaţie întru ajutorarea rugbyului, a pus bazele unor burse pentru micii pilieri.

În Albion, cuplul Bianca – ”Prinţul” are o altă conotaţie.

obolensky.jpg

Statuia unui Prinţ rus la Ipswich

Comentarii (29)Adaugă comentariu

Flavius (6 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 13:30

Felicitari

apoca (4 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 13:37

frumos … rugby-ul are multe povesti frumoase, sper sa mai citim din ele …

Tzotzo (5 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 13:53

Exceptional!

adicristea (4 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 14:02

Superb!!

laur77 (3 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 14:07

TOT TIMPUL UIMESTI TU CU CEVA!!!!!!! TINE-O TOT ASA

alb-rosu_in_VN (1 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 14:22

Iti trebuie ceva inteligenta sa intelegi articolul asta „mai altfel”, dar demn de lauda.

nicusor chis (1 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 14:26

Cataline,Cataline,dupa ce am citit titlul am crezut ca ai trecut la Cancan.Dar ne-ai surprins din nou.Fain,felicitari!Tine-o tot asa,imbogateste-ne cultura generala.Apropo,aia cu nunta in hotel ti-a iesit de 10!

Adi (15 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 15:41

Faceti film dupa acest scenariu, pare bun pentru asta.

marcel (1 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 16:46

ce mai pot să zic, cătăline?
îmi vine să plîng!

mateo (2 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 17:23

bravo cataline

antisport (1 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 17:28

frumos, mai ales ca mai sunt oameni care stiu ce inseamna lumea rugby-ului, un joc de golani jucat de gentlemen-i…pt mine personal ar fi o mai mare implinire se-mi strige 70 de mii de oameni numele in fiecare sambata decat sa apar pe la tv sau prin ziare…asta e diferenta de mentalitate si de educatie dintre romania si lumea civilizata,care nu arunca hartii pe strada…oprisan rulz all things !! :))

Cripa (2 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 18:18

Cand pot, urmaresc cu placere emisiunea ta (nu numai) sportiva.
Excelenta.
Daca ar fi mai multi care scriu ca tine si mai putine barfe si prostii la TV, am fi mai bogati cultural si am duce-o mai bine.
Felicitari !!!

roman (1 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 18:25

Foarte bun articolul. Bravo domnule Catalin!

titidinconstanta (1 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 19:39

nota 10! excelent. felicitari.tine-o tot asa. pt titi din magura, intebare- de ce trebuie sa fii atat de ingust la minte? daca tot nu intelegi esenta articolului, ar trebui sa citesti fituicile la care faci referire.

sebby (2 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 19:45

ar fi un pleonasm sa zic,,superb” pt un articol scris de catalin oprisan…

moromete (45 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 19:54

nea’ Oprisene….inca un artico SAH-MAT dat cititorilor……nu mai stiu ce sa spun…. .(punct)

P.S.: sper ca emisiunea smiley tv sa nu isi schimbe formatul si daca se poate as dori sa stiu cum pot sa fac rost de toate emisiunile pe DVD sau ceva fie si contra cost…..oricare ar fi pretul(pt o persoana normala nu jay jay sau abramovici) e mult prea mic pt asa ceva…>:)

alt andrei (1 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 20:54

Felicitari.
E foarte placut sa mai citesti si despre altceva in afara de fotbal pe site-urile de sport.

Bibi (213 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 21:00

Multumesc !

bibiosu (2 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 21:22

superb.. esti mare oprisane..

soso (1 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 22:38

Impresionant. Și deși sunt, probabil, primul care recunoaște că m-a atras titlul (în speranța unui articol „acid” la adresa „cuplului monden al momentului” – dacă atîta putem…), conținutul depășește așteptările. Și demonstrează că există potențial în presa sportivă, mai ales cu referire la GSP, care ne-a mai dat „semnale” în acest sens. Domnilor responsabili de redacție, număr etc….lăsați-i să scrie așa în continuare. Poate una-două mii de cititori (și doar10-20 de comentarii) produc uneori, mai multe rezultate (măcar în sfera imaginii/popularității dpdv elitist) decât mizerii becaliene și altele asemănătoare.
SS

alexandru_clujean (2 comentarii)  •  23 octombrie 2010, 23:36

Multumesc pentru o legenda adevarata, o poveste care inspira!

DD (41 comentarii)  •  24 octombrie 2010, 0:56

Sincer nu am fost surptins de titlu, eram convins ca TU nu poti scrie can-can ! Bine, te citesc pe GSP de la inceput ! Eram sigur ca este o poveste frumoasa cum ne-ai obisnuit, de aia am si citit articolul !

Despre articol: superb , cum ne-ai obisnuit !

cosmin (1 comentarii)  •  24 octombrie 2010, 1:56

cataline esti cel mai tare ,sintim un grup de prieteni care traim in MALLORCA si iti spun cu sinceritate ca te urmarim de fiecare data cind ai emisiune iti doresc multa sanatate si sa ne luminezi in fiecare zi cu ceva nou BAFTA

Ovidiu (16 comentarii)  •  24 octombrie 2010, 11:07

Felicitari! Un articol mare, cum ne-ai obisnuit. Buna „gaselnita” cu titlul.

scooby (16 comentarii)  •  24 octombrie 2010, 11:38

Ca de obicei, ne lasi uimiti cu povestile tale. Felicitari.

durden (109 comentarii)  •  24 octombrie 2010, 12:38

:)) bravo,impresionant ca de obicei!

dan (226 comentarii)  •  24 octombrie 2010, 17:10

Abia- abia 82 la 0 souperb! Mai asteptam si altele!

florin (5 comentarii)  •  24 octombrie 2010, 19:29

Inegalabil! Vorba lui Moromete: „Asa ceva nu exista!”
La fel sint si scrierile despre eroi nestiuti, ori eroi uitati pe nedrept.
Bravo, bravissimo!
Mai vrem!

cumvretivoi (5 comentarii)  •  25 octombrie 2010, 12:24

Doamne iarta-ma !cand am vazut titlul si numele am crezut ca te-au inspirat si pe tine preamultmediatizatele personaje!!!!!!!! in final am rasuflat usurat(si mai bogat)

Comentează