Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Unicul „Piţi”

Duminică se împlinesc 47 de ani de la ultimul meci la Steaua al celui mai mare „lord” pe care l-a avut, vreodată, echipa: Alexandru Apolzan Gică Popescu Întîiul, cel mai prîslea antrenor-campion din fotbalul nostru, iese trist. A ratat, la […]

sâmbătă, 15 noiembrie 2008, 8:29

Duminică se împlinesc 47 de ani de la ultimul meci la Steaua al celui mai mare „lord” pe care l-a avut, vreodată, echipa: Alexandru Apolzan
Gică Popescu Întîiul, cel mai prîslea antrenor-campion din fotbalul nostru, iese trist. A ratat, la mustaţă, titlul, contra Petrolului. Ce să le spună băieţilor mai mult decît un „Asta este!?!”. Înăuntru, în vestiar, „Piţi” Apolzan fierbe. Se ridică în picioare. N-a vorbit urît în viaţa lui, nu va sudui nici acum. Firele de păr, date cu briantină, nu se mişcă. Nu se mişcau nici pe gazon, cînd dădea cu capul, atît de fin mîngîia mingea. „În genunchi!”, urlă. „Toată lumea în genunchi! Acum!!!”, porunceşte „căpitanul”. „Sfinxul” Alecsandrescu, Bone, „Crăcănel” Constantin, Fraţii Zavoda, Costică Toma, „Ţopică” Voinescu, „Totoşu” Onisie, Imi Ienei, Tătaru cel Mare, Monumentele, oamenii cu peste 1.000 de meciuri la echipă, se uitâ strîmb. „O fi luat-o razna?”. „În genunchi! Luptaţi pentru CCA, bă, nerecunoscătorilor, pentru CCA!!! Ar trebui să fiţi mîndri!!! Să va fie ruşine! Nimeni nu iese de aici pînă nu juraţi că luăm urmâtoarele campionate. Juraţi!” Pereţii se cutemurâ, dar legămîntul se face. E a 10-a zi de Cireşar, ’59, undeva la Arad, după meciul cu UTA…59-60 şi 60-61 sunt ai CCA-ului.

„Tatăl” Kaiserului
Despre Beckenbauer se zice că a fost primul libero din lume doar pentru că germana lui Goethe e mai vorbită decît româna lui Eminescu. Atît. În rest, „Piţi” e „descălecătorul”, într-o vreme în care „Adidas” abia făcea ochi, iar Apolzan scotea 11, 1 pe sută „echipat” cu ghete cu cuie în loc de crampoane. Fusese ucenic-strungar la mecanica uşoară, la „Titanii”, şi-şi desenase, pe perete, ca tenismenii, un pătrat unde era obligat să trimitâ, de 300 de ori, „cîrpa”. Vremuri grele, de război, de foamete. „Un an am mîncat numai mazăre. Atît. Mazăre!”, îşi aducea aminte. „Muncitorii puneau mînă de la mînă ca să ne ia nouă, fotbaliştilor, un kilogram de carne şi nişte ouă, ca să nu murim pe teren. Dar noi ‘muream’! Cu asta le răsplăteam sacrifiiciile”.

Epigonii nu l-au halit niciodată, pentru că le dădea peste nas pe unde-i prindea. „La Steaua se joacă cu sufletul. Fără aere, fără vedetisme, fără ieşiri nocturne”, le zicea. Dacă ar fi putut, i-ar fi strîns de gît cu mîna lui pe care-i care-şi bâteau joc…Azi e 16 noiembrie. Acum 47 de ani, „Piţi”, unicul „Piţi”, evolua ultima oară, contra Rapidului, sătul să tot audă în vestiar, după fiecare înfrîngere: „Unde ieşim diseară?”. Aşa alesese să protesteze… Era, poate, pentru prima oară cînd expresia „Fără el, fotbalul e mai sârac”, nu suna a limbă de lemn.

PS. În amintirea Monumentelor, ar fi de preferat să nu facem comparaţii cu jucătorii de zi. Le-am întina memoria şi ar durea.

Comentarii (52)Adaugă comentariu

Luciann (2 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 21:10

Excelent articolul ! Bravo ! Radoi are ceva din el ! Pacat de mentaliltatea noastra de kkt ! Luam un gol si ne taiem ! Nemtii atunci joaca mai al dracu’ ! De aia fotbalistii romani nu reusesc afara !

karlsberg_vs_ursus (2 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 21:11

„Cine invinge fara primejdie,triumfa fara glorie”,afirma Pierre Corneille.

„Monumentele” au trecut prin multe primejdii si au triumfat cu glorie.

Azi,victoria se poate obtine,vai noua,si cu ajutorul nepretuit al unor brichete,valize,genti diplomat pentru table,parai,marafeti,euroi si cu tot felul de acte facute-n parte.

„Unicul Piti”,Monumentul,este uitat de lume,caci azi se joaca,mai mult,RITZI-PITZI!

Opinia Publica (1 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 21:12

Genial…sunt impresionat de articol,mult respect pentru gloriile Stelei si pentru cel care l-a scris!Multumim!

andrei90 (4 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 21:13

felicitari ! tu esti unicul ‘rege’ al presei sportive din Romania … esti precum ‘Gicuta Hagi’. 🙂

Raul (3 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 21:23

totusi nea’ cataline…e un fel de radoi…iar daca e asa cum spui tu…e un radoi in sec 20

bnc (1 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 21:30

ce sa ii ceri lu arthuro , kapetanos , dayro sa simta ceva pentru echipa noastra ??? habar nu am ei ce inseamna cca , ei stiu doar de euro lu becali ??

oprica (1 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 21:38

Stilu’ Oprisan!

CCC (1 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 21:40

Bravo , Cataline! Gesturi de oameni cu adevarat mari, hotariti sa faca ceva in viata si buni de dat exemplu, asa cum ai si facut, dealtfel! Dar oare citi dintre fotbalistii din ziua de azi, presupunind ca, prin absurd, ar citi articolul tau, ar intelege ceva?? ca de „aplicat” nici nu indraznesc sa ma gindesc! asa ca bine zis, nu merita nici un ul comparatie cu cei ce au fost!
inca odata:BRAVO!

martynez (1 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 22:01

Superr tare habar nu aveam de acest jucator!super jucator dupa parerea mea Mirel Radoi mai are vreo 2000 de meciuri sa il ajunga macar pe acest super caracter(radoi este jucatorul meu preferat ),deci va dati seama cat de mult apreciez acesti jucatori care isi dau sufletul pe teren pentru a castiga ”echipa” nu numai el,m-am saturat de egocentrismul acestor persoane…as spune mai multe dar nu are rost deocamdata.respect ”Unicul Piti” in cazul acesta.
super post!… felicitari Catalin Oprisan

papanas (3 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 22:02

Mult stimate si iubite d-le Oprisan,noi stelistii adevarati multumim ptr.articol! Articol frumos,scris cu drag,probabil si verificat din cele trei surse! Sau demult erai un spirit …Daca nu bagai „halitu” mai sa cred ca-ti apartine…mai scrie,ca vad c-a-ncceput sa-ti placa…de vorbit,mai putin,ca tot cu „cuie”-ti iese…Deci,fii atent,d-na Ileana Carstea-dictie…..bafta!

Messi and Henry (5 comentarii)  •  15 noiembrie 2008, 22:36

excelent

Tostao (3 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 0:08

oameni buni,nu-l comparati pe Radoi cu APOLZAN….nu se poate face comparatie intre cei doi….la Radoi este doar suflet,dorinta.ATAT!…la APOLZAN EXISTA TALENT,STIINTA JOCULUI SI MULTE ALTE CALITATI!!!… in timp ce Radoi este jucator de fotbal,APOLZAN a fost FOTBALIST! …..in alta ordine de idei,bravo Cataline!…bravo,tata!…frumos articol….

BIBI (213 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 1:04

Frumos artticol, faina emisiunea tv, pacat ca-i prea tarziu.

Multe echpe jucau cu sufletul pe vremuri si aveau rezultate. Acum cred ca este la fel. Chiar echipele de multe sute de milioane de euro ating gloria doar atunci cand joaca si cu sufletul.

Tin cu Poli. Daca astazi luam bataie nu ma suparam. Dar meciul cu Dinamo de saptamana trecuta este cea mai mare umilinta pe care am trait-o vreodata. Cati jucatori mai inteleg acum ce inseamna spiritul CCA sau spiritul Timisoarei ?

Bucurati-va ca aveti un Radoi, care nici macar nu a crescut la Steaua. Noi, in schimb, l-am crescut pe Torje.

denieru (3 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 1:59

extraordinar articol s-a zbarlit pielea pe mine… la mai multe 🙂

Dragos (11 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 2:55

Bravo tati ! Felicitari ! ! !

Camford Oxbridge (3 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 8:39

Emotionant !

bambulea (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 9:22

Cataline multumesc ai reusit sa aduci arta scrisului inapoi, tata Vania te-ar fi mangaiat pe crestet parinteste si ti-ar fi spus „bravo copile ai reusit”

glicemius (2 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 10:23

bravo…si mai ales, dupa ultimele prestatii ale echipei si mai ales ale ****, multumesc.

ISRAELIAN ROMAN (2 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 10:28

FELICITARI PENTRU ARTICOL SI RESPECT PENTRU GLORIILE CCA-ULUI….NICI PE DEPARTE NU SEAMANA CU CE ESTE AZI….. O ECHIPA DE MERCENARI….

Fahne Roman (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 10:34

O mana calda de la un vechi stelist.Sa adaug si eu ceva: la un cuplaj pe „23”,parca CCA juca cu Tgv,toti jucatorii au terminat prima repriza cu aceeasi culoare a mocirlei si si-au schimbat tricourile la pauza.Unul singur nu a avut nevoie deoarece echipamentul sau era imaculat.E vorba de PITI,care confirma stilul sau de Lord.Poate jucatorii de azi ar avea nevoie si de ceva istorie,ajutati-i…

LUTA (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 11:43

Da adevarat ce s-a scris.Imi aduc aminte de acel meci,cind APOLOZAN,a facut cu mina publicului,unchiul meu(stelist convins)ii spunea tatalui meu(un rapidist convins)ai sa vezi ca PITI se lasa de fotbal,si asa a fost.De ce am specificat unul stelist si altul rapidist,pentru ca asa semergea la stadion,PENTRU SPECTACOL,nu sa te bati,sa distrugi un stadionsi sa zici dupa accea am fost la meci,ce meci au vazut acei distrugatori de spectacol?Atunci se juca cu adevarat fotbal,nu cu valize brichete etc.ii mai ajutau sub alta forma de cistigau campionate cele doua formati militarizate.MERGETI LA STADION PENTRU SPECTACOL NU PENTRU BATAI SI LUPTE DE STRADA

florin (32 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 11:55

cataline, vezi ca primul libero din istoria fotbalului a fost PICCHI de la inter milano, daca ai auzit de el. ma baieti de ce nu studiati voi mai mult inaite de a scrie un articol ?

bebe (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 12:44

Apolzan a fost singurul fotbalist roman pe care Dumnezeu l-a inzestrat cu absolut toate calitatile necesare unui jucator : detenta,viteza,clarviziune si anticipatie,sut puternic,calm,daruire,eleganta si cea mai importanta calitate un nemaiantalnit spirit de sportivitate si fair play.Nu l-am vazut niciodata faultand !Dupa ce l-am cunoscut pe El ,acun cand aud vorbindu-se de „regi” ,ma umfla rasul !

Brill (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 12:48

Din 1946 pana-n 1949 Apolzan a jucat la CFR Bucuresti. In ’46, antrenorul Cibi Braun statea impreuna cu jucatorii rapidisti intr-o casa pe Ana Ipatescu, , dormeau cate 4-5 intr-o camera cu sobe de teracota, dar fara lemne. Mancau mamaliga, cartofi si prune uscate. „Luptam cu totii din rasputeri pentru culorile clubului si ajunseseram sa jucam meciuri amicale cu echipe care ne asigurau mancarea”, spune Cibi Braun. Apoi s-a „nascut” cca/steaua … La multi ani uitare!

pubcards.ro (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 12:55

fain. hai Dinamo!

elsi (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 13:20

F frumos…Chiar impresionant. Cred ca ai putea sa mai scrii astfel de articole in loc sa te **** pe la TV.

dorinho (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 13:28

tre’ neaprat sa-l citeasca si radoi

de la Catalin Oprisan (5 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 15:28

PENTRU FLORIN
Conform istoriei, Armando Picchi, de care, intamplator am auzit, debutat la „giovanilii” celor de la Livorno in 1949. Conform aceleasi istorii, Alexandru Apolzan a devenit „libero” in 1943. Citez. „…Nu mai jucam in atac. Am trecut in aparare. Echipa Titanii a ajuns de doua ori in finala de juniori pe Capitala, in 1943 si 1944”. Reproducere s-a facut dupa „Drumul meu prin sport”, un material semnat jos, in dreapta, Alexandru Apolzan, maestru al sportului, din revista „Sport”, undeva pe la 1970. Daca doriti, imi puteti lasa aici mailul si va pot trimite intregul articol, spre documentare.
Conform matematicii, pe vremea cand „Piti” era „satul” de postul de libero, Picchi, cu tot respectul pentru memoria sa, avea vreo 9-10 anisori, mergea la scoala, unde primea painea si laptele.
Vedeti, asta e diferenta dintre google, pe care toti il folositi acum, si o carte cu miros de tipar, pe care, desi suntem tineri, am mai pus – unii dintre noi, mana.
PENTRU TOATA LUMEA
Milione de multumiri pentru aprecieri. N-am facut decat sa scriu despre Monumente. Meritul nu e al meu. E al lor.

xxx (2 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 17:35

cica jucati ptr cca, adica ptr bolsevici, avea dreptate aici, in genunchi mai! cine poate fi mandru ca joaca pentru o echipa de colaborationisti? asta e, naspa e ca si acum se tine cu steaua sau dinamo, tara de manelisti si cocalari fara coloana vertebrala. in grota istoriei cu cca (steaua) dinamo, s-o ia pe urmele lui victoria, flacara si scornicesti! sa strige un roman in anul 2008 hai steaua sau hai dinamo e ca si cum un evreu ar striga heil hitler, dar uni nu-si dau seama.

corlika (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 17:38

Bravo ….10 pt articol….10 si tie …ca ne-ai adusl aminte de unul dintre cei mai mari jucatori pe care ia avut Steaua si nu in ultimul rand Romania…

Nicos (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 17:38

In sfarsit mai citim si noi un articol care ne trezeste la relitate . Bravo si mai asteptam si alte materiale pentru ca in acele vremuri sportul se face din pasiune nu pentru bani multi .

vasco (25 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 17:44

In mocirla de zi cu zi ,imi pare bine ca mai exista OAMENI care-si amintesc si cinstesc memoria unor OAMENI.Felicitari!

durden (109 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 18:32

absolut exceptional articolul!!!sper sa nu te ”strici” si tu sa incepi sa scrii despre becali si alte personaje d-astea.BRAVO!!!

Florin Cutzitoi (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 19:30

Emotionant.Sper sa scrii cateceva si despre ceilalti jucatori ai simbolului fotbalistic numit CCA.Te voi citi mereu cu mare placere.

cosze (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 19:50

felicitari , superb articol…esti printre putinii gazetari care a gasit de cuviinta sa raspunda in mod pertinent unui comentariu facut la adresa articolului sau,( cel referitor la picchi), restul sunt de boicei prea ocupati in a urmarii ce face copos cu becali….

alin milano (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 19:53

PAI ACEST ARTICOL SUPERB VA TREBUI CITIT IN VESTIAR SA AUDA SI ACEI DOMNI FOTBALISTI CUM RESPECTAU ALTII ECHIPA SI SUPORTERII

matelito (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 20:36

fain
de colectie a fost cel despre La Moreneta.
Poate ca ar trebui sa-l citeasca cei cu miliarde si palate.
Ganduri bune si succes.
m.

mike (1 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 20:39

un articol de 10+++
felicitari!

florin (32 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 21:39

cu tot respectul dle. oprisan afirmatia mea se refera la primul libero recunoscut unanim pe plan mondial. va reamintesc ca marele picchi a castigat de doua ori cce( actuala uefa cl) cu inter milano. ori in conformitate cu logica dvs. eu va pot spune ca si bunicul meu juca libero in curtea scolii in perioada interbelica. militam de fapt pentru ideea ca trebuie sa fie prioritar criteriul valoric si nu neaparat cel cronologic in acest caz. cu toata stima!

florin (32 comentarii)  •  16 noiembrie 2008, 21:44

inca ceva dle. catalin. ma luati la misto insinuind ca documentarea mea este de pe google. vreau sa va spun ca a- ti fi uimit si chiar invidios daca a- ti intra in biblioteca mea personala. nu mai pun la socoteala ca si studiile superioare sunt pe bune. asa ca nu mai insinuati si nu mai generalizati pentru ca in cazul meu chiar nu aveti dreptate.

sapaliga (1 comentarii)  •  17 noiembrie 2008, 0:25

Este bine sa luam exemple de la oameni simpli care au harul sa daruiasca si sa impartaseasca bucuria si celorlalti care traiesc numai pentru bani . Bravo Cataline fi vigilent ca asemeni domnului Apolzan mai sunt pilde.

Stelistul (2 comentarii)  •  17 noiembrie 2008, 1:55

L-am avut antrenor la pitici, un adevarat domn.

ARSENAL-GUNNER (1 comentarii)  •  17 noiembrie 2008, 5:39

JUST AWESOME ! COME ON STEAUA, WE ARE ALL WITH YOU-FROM LONDON ! APOLZAN WAS MAGIC !

R.I.N. (1 comentarii)  •  17 noiembrie 2008, 10:55

Să comparăm atunci cu începuturile jocului cu ,,balonul rotund”,nu în Anglia ci în preistorie,cînd primul om a dat cu piciorul întro tigvă goală,poate că atunci a avut loc primul meci de fotbal(sau cum io fi zis) între triburi adverse,poate că a ieşit cu scandal după un fault mai tare,pornindu-se din această cauză şi primul război al lumii,poate au avut şi oamenii grotelor pe Hagi al lor care se bucura de ofertele vremii:o fleică mai mare,ori o fată mai ,,zdupeşă”,poate că antrenorii preistorici îi pedepseau pe jucătorii delăsători dîndu-i hrană la animale,ambiţionănd echipa.Fiecare etapă a fenomenului fotbal avea regulile ei,astăzi e regula banului,a Merţanului,a tuturor facilităţilor secolului XXI,aşa că se pot compara şi da exemple la nesfîrşit.Eu unul am o teorie simplă,eşti norocos în viaţă sau nu.Te-ai născut negru pe vremea sclavagiei,sau eşti un negru talentat la baschet în L.A.Despre monumente şi eroi numai de bine.

Puiu (1 comentarii)  •  17 noiembrie 2008, 11:55

Apolzan s-a nascut si a invatat fotbal la SIBIU !

Daniellone (2 comentarii)  •  19 noiembrie 2008, 12:06

vai, florine, in biblioteca ta personala asa sunt tiparite cartile, cu „a-ti fi uimit” si „a-ti intra”? nasol cu studiile alea superioare facute „pe bune”…

Gogu (1 comentarii)  •  19 noiembrie 2008, 21:08

Florine, scrii, intradevar, frumos si pari documentat. Dar, asa cum spune si #46, nu cred ca este cazul sa faci…caz de studiile tale superioare. Cred ca prin clasele elementare se invata bazele gramaticii limbii romane (vezi ” a-ti” versus „ati”) No offense…

florin (32 comentarii)  •  20 noiembrie 2008, 6:49

ai dreptate dle. gogu, dar prea ma luase la misto catalin.

sorin ardeleanu’ (6 comentarii)  •  21 noiembrie 2008, 0:07

Diferenta intre Apolzan si Radoi e ridicola. Marele PITI, cum ii spuneti voi era sibian, nu oltean. Caracterul de care vorbiti nu s-a format la Bucuresti, jucand la CFR sau la CCA, ci e vorba de cei 7 ani de acasa, de care voi cei din sud nu prea aveti habar.

WhitePower (1 comentarii)  •  29 noiembrie 2008, 4:58

m-ai facut sa lacrimez, oprisane.
bravo.
du-te da-le lectii tuturor celor din redactia gsp.

Comentează