30.000 minus 1

Deşi ars în proporţie de 30 la sută, „Samson” a supravieţuit erupţiei vulcanului Mount Pelée, din 1902. Faptul că făcea zi de zi sport l-a ţinut în viaţă. Ulterior, devenea vedeta unui circ american

Liniştea nopţii era tăiată de un […]

Deşi ars în proporţie de 30 la sută, „Samson” a supravieţuit erupţiei vulcanului Mount Pelée, din 1902. Faptul că făcea zi de zi sport l-a ţinut în viaţă. Ulterior, devenea vedeta unui circ american

Liniştea nopţii era tăiată de un glas sfîşietor: „Domnilor, domnilor, vă rog, vă implor! Mă puteţi salva, în numele lui Dumnezeu! Veniţi aici şi eliberaţi un biet prizonier!”. Duminică, 11 mai 1902. De unde se auzea? „Fie-vă milă, oameni buni, fie-vă milă! Luaţi o piatră, ceva, spargeţi lacătul! Aveţi inimă…” De trei zile nimic nu mai mişcase în Saint-Pierre. Nici om, nici pasăre, nici lighioană, iar ei auzeau voci? „Vă rog, vreau în Le Prêcheur, la mine acasă!”

Finalmente, au găsit „glasul”. L-au scos. Era plin de arsuri, însă respira. L-au dus la Maica Maria, în Le Morne-Rouge. „Structura lui atletică l-a ţinut în viaţă”, aveau să spună medicii.

Samson, cel bun la toate

Îi ziceau „Samson”, după numele uriaşului israelit. Numele conta mai puţin. Louis Auguste-Sylbaris, sau Cylbaris, sau Ciparis sau… Afro-caraibian la origini, bătea în 27 de ani şi era atracţia portului. De dimineaţă, îl vedeai desculţ, intrat puţin în mare, făcînd exerciţii. Apoi, se urca pe o scîndură ca o bîrnă, undeva la 10-12 cm grosime, şi sărea pe ea, fără să cadă. În izmene, încins cu un brîu, băga flotări, din alea „şmechere”, într-o mînă, cum numai cei umblaţi văzuseră prin Europa. Apoi, pleca la vapoare. Era singurul care putea căra doi saci, cîte unul pe fiecare umăr. Ceilalţi se cocîrjau numai cu unul, dar „Samson” se ungea cu un fel de ulei pe umeri, ziceai că-i Hercule, şi pleca la muncă. Rîdeau de el cînd mergea în mîini distanţe îndelungate şi-şi punea prietenii să-i numere „paşii”.

Închisoarea l-a eliberat

Pe 8 aprilie, după o beţie – pentru că-i plăcea viaţa -, „Samson” a tăiat cu cuţitul un amic. A luat o lună de puşcărie. Pe 1 mai, cînd era dus în port pentru nişte treburi zilnice, a aflat că e petrecere. A evadat, a băut iar şi, nesilit de nimeni, s-a întors, a doua zi, de dimineaţă, pentru ispăşirea pedepsei. Gestul n-a impresionat pe nimeni. S-a ales cu opt zile de izolare completă, într-o celulă mică, sub o stîncă, doar cu nişte gratii şi un lacăt mare, imens…
Pe 8 mai 1902, vulcanul Mount Pelée, din Martinica, a erupt. Avertizase de ceva vreme, dar, din cauză că urmau alegerile, singurul om de ştiinţă de pe insulă a fost obligat să dea un comunicat cu „Staţi liniştiţi!”. 30.121 de oameni din Saint-Pierre, cea mai mare aşezare, au murit fie arşi de vii, fie intoxicaţi. Nu a scăpat nimeni, cu excepţia lui Louis Auguste, deşi s-a vorbit de alţi doi supravieţuitori.

Dar el avea să devină cel mai cunoscut. Aproape patru zile fără apă şi hrană, ţinut în viaţă doar de faptul că făcuse sport, mult sport la viaţa lui, deşi suferea arsuri pe 30 la sută din corp. Era iertat, iar americanii de la circul „Barum & Bayley’s” îl făceau vedetă: „Cel mai miraculos om de pe Planetă!”

 Dupa mai bine de 100 de ani, puscaria – ce ironie a sortii ! – ce l-a salvat pe „Samson”, se pastreaza intacta!