Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Glasul roţilor de trans-fer

Când trenul se urni din gara londoneză, Albert Pape era jucătorul celor de la Clapton Orient. Primele zile ale lui februarie 1925. Trupa londoneză plecase la drum pentru match-ul cu Manchester United.

După vreo două ore de „glasul roţilor de […]

...

”Magul” din camera de hotel

„Camera-i vopsită-n verde, cum e gazonul. Acolo, pe perete, e o minge de fotbal de la Olimpiada de la Amsterdam, din 1924, unde am ieşit campioni, un steag de la următoarea, unde, de asemenea, am terminat pe primul loc, şi […]

...

Nebunul care i-a spus „NU” lui Mourinho

„E ultima oară când mă repet! Rusul a venit cu o ofertă bună în rucsac, trebuie să-ţi faci bagajele şi să te duci la Londra!”. „Cât?”. „Cred că ţi-am mai spus de 100 de ori: 37 de milioane de euro! […]

...

Şoimul de la Mărăşeşti

Vasile Craiu, cel mai mare pilot de vânătoare din Primul Război Mondial, a fost un personaj magnific. Atlet, căpitan la 23 de ani, comandant de escadrilă, întâiul "AS" care a executat acţiuni pe timp de noapte. Astăzi, nu i se cunoaşte mormântul...

Permalink to Şoimul de la Mărăşeşti
sâmbătă, 9 ianuarie 2021, 9:35

Când ţucălarul bătu flecurile şi salută, Eremia Grigorescu citea un ziar franţuz. Cei patru inşi din încăpere puteau jura că-l văzuseră cum se ridică de la birou şi merge fix către geamul cel mare, spre a nu fi văzut plângând. El, uriaşul general, zisese aproape şoptit: „S-a dus cel mai bun pilot de vânătoare pe care-l aveam”… Era 24 august 1918…

Îl ştia bine pe copil. Cândva, după o minune acrobatică, îl chemase chiar la masă. Mă rog, ceva improvizat, într-un cort, pe frontul Primului Război Mondial. Familia lui Vasile Craiu fugise din Ardeal în Gorj, la Novaci. Ăl bătrân, mustind de românism, suise tricolorul pe un turn al Primăriei din Arad. Era clar că nu mai aveau zile pe acolo.

Ăst mic venise pe lume… de Revelion. Unii zic că-n ultima zi a lui 1894, alţii, o tură mai târziu, în 1895. Orfan de tată, s-a tras spre Bucureşti, la „Cantemir Vodă”. Visa să zboare, dar vremurile erau grele. Peste capul său treceau Vlaicu, Bibescu, Blériot. Se băgase la Şcoala Pregătitoare de Ofiţeri de Infanterie.

Al patrulea din promoţie, cap de listă fiind viitorul mare general Socrat Mardari. Participă la campania din Bulgaria, primeşte medalia „Avântul Tăriei”. „Sportsman” desăvârşit, un atlet excelent pe distanţe lungi.

A zburat sub comanda lui Mircea Zorileanu
Dar Vasilică vrea sus. Face cursuri teoretice. E 5 iunie 1915 când urcă-n nouri avionul „Blériot XI” monoloc. E declarat „reuşit”, brevetul de pilot cu numărul 49, repartizat în Corpul de Aviaţie. În august 1916, intrăm în prima mare conflagraţie a omenirii. Prinde o escadrilă-mozaic, sub bagheta imensului Mircea Zorileanu. Nu-i vreme de acrobaţii.

La comanda Escadrilei Nieuport 10, intră-n luptă, în ianuarie 1917. În martie, pe 18, deasupra Baldovineştiului, obţine prima victorie a unui pilot de vânătoare, doborând un „Fokker”. În vară e rănit în luptă. Aterizează forţat, e dus, cu eforturi, la spital. Fuge de acolo, trece la manşă. Lasă o bombă în pădurea Scovarga, în mijlocul taberei inamice.

Aripile şi fuselajul sunt ciuruite. Ruşii îi atârnă „Sfântul Vladimir” pe piept. Francezii, „La Croix de Guerre avec Palme”. Românii, „Mihai Viteazul”. Generalul Henri „Burtălău” Berthelot vrea să-l cunoască personal pe românul care a executat primele misiuni în zbor de noapte în istoria aviaţiei noastre, fără a avea în dotare aparatura necesară. La 15 iunie e rănit în urmăr şi pilotează doar cu o mână!

Devine „Şoimul de la Mărăşeşti” şi este avansat, la excepţional, la gradul de căpitan, la numai 23 de ani. Cel mai tânăr comandant de escadrilă… Specialiştii în istoria militară spun că el – şi ai săi camarazi – au realizat peste 500 de misiuni în focurile WWI. Zburau în două-trei misiuni pe zi, opt-nouă ore! Un „AS” în vremea în care termenul nu lepădase pamperşii… Până în iulie 1918, avionul e casa lui. Atunci, „Nieuport 11” intră-n reparţii, pentru că arăta precum o sită.

O piesă n-a fost strânsă cum trebuie…
Vasile Craiu „fierbe” o lună de zile, cât e lăsat la sol. Apoi, în după-amiaza zilei de 24 august, când treaba e gătată, avionul e alimentat. Vrea să-l probeze. Îl angajează-n vrie. Se apropie la 100 de metri de sol, acolo, pe Aerodromul Bârlad. Câţiva gură-cască cred că acesta este sfârşitul, dar căpitanul redresează la două palme de pământ. Apoi, ultimul tur… La 18:45, avionul e glonţ în jos. O piesă n-a fost bine strânsă. Se aleargă spre locul dezastrului…

E înmormântat cu onoruri militare, la Bârlad. E dus pe un avion, cu un sobor de preoţi. Lumea e buluc pe străzi, spre a-şi cinsti cum se cuvine eroul.

Gorjenii nu-l lasă acolo, cum n-au lăsat-o nici pe Ecaterina. În 1927, îl reînhumează la Târgu Jiu. Din păcate, azi, locul mormântului său nu mai este cunoscut…

* Sursa: „Istoria aviaţiei române”, 1984

Comentarii (4)Adaugă comentariu

Radu I (9 comentarii)  •  9 ianuarie 2021, 13:56

Ne este specific sa nu sti unde ne sunt inmormantati eroii , singura exceptie Stefan cel Mare

marian0904 (75 comentarii)  •  10 ianuarie 2021, 20:03

Catalin, ai facut o treaba buna, l-ai pomenit. Nu auzisem de el si de ceilalti aviatori romani din Primul Razboi Mondial. Dumnezeu sa-i ierte! Acum, poate vreun fan de-al tau din Tg-Jiu va "sapa" pentru a-i gasi mormantul. Bravo, Catalin!

Raul (2 comentarii)  •  11 ianuarie 2021, 10:00

Bravo Cataline!Ne-ai incintat din nou si ne-ai adus aminte cine sintem Sa nu obosesti niciodata sa ne impartasesti acest fel de istorii nestiute! Bravo Cataline!

Ilie Golombioschi (6 comentarii)  •  15 ianuarie 2021, 18:11

Cataline cinste eroilor, cinste si tie ca ii ti printre noi !

Comentează