Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Alb în mijloc de negru

Imaginea se rostogoleşte pe siteurile de socializare după "afacerea Colţescu". Un "viking" printre fotbaliştii din Kenya. Un loc pe care l-a iubit enorm şi în care a revenit. Tipul din Nairobi e John Guidetti, suedezul

Permalink to Alb în mijloc de negru
sâmbătă, 19 decembrie 2020, 9:36

Scăpase de câţiva dinţişori de lapte când tatăl, fost jucător de rugby, îl anunţase că vor pleca „departe”. Adică ce însemna asta? Avea să se despartă de fotbal, de prietenii de la IF Brommapojkama? Prima parte, nu, a doua, da!

Zburau în Kenya, la Nairobi, unde seniorul cu origini italiene primise comanda unei şcoli. Aşa că la 10 ani, John Alberto Fernando Andres Luigi Olof Guidetti, băieţelul suedez cu nume de actoraş de telenovelă, aterizase în Africa. Primise, pe loc, porecla „Vikingul”.

Era singurul tip cu pielea mai altfel din regiune, unicul care bătea la ochi, dar treaba asta nu-l interesa. Voia doar să joace fotbal. De dimineaţa până seara făcea asta. N-aveau gazon, n-aveau teren ca-n Suedia. Practic, era o palmă de pământ bătătorit. O minge veche şi două pietre pe post de bări.

Când i-a văzut desculţi, a lepădat şi el ghetele, deşi acolo de unde era de fel, stăpânise cele mai performante încălţări. „N-aveau nici mâncare, n-aveau nici haine. Dar în fiecare zi îi mulţumeau Celui de Sus pentru bucuria vieţii”, avea să-şi aducă aminte când era întrebat de prietenii săi, cei de cu două decenii în urmă.

S-a băgat la Impala BrommaBoys, apoi la Academia celor de la Mathare United. Erau mulţi localnici care mângâiau obiectul muncii mai bine, ştia asta, rugase antrenorii să fie sinceri, dar niciunul nu muncea mai abitir. Niciunul!

După cinci ani de şedere acolo, a revenit acasă. Le-a promis tovarăşilor de joacă şi de antrenament că n-o să-i uite, că se vor revedea. Nu l-au prea crezut. Depărtarea, diferenţele culturale.

Eriksson l-a tras spre „cetăţeni”
A revenit la IF Brommapojkama. Sven-Göran Eriksson, al său compatriot, trebăluia cu simbrie la „cetăţeni”. Auzise despre el, aşa că la 16 ani Guidetti semna cu Manchester City. Pac, Under18, pac, 13 meciuri şi 13 goluri!

Prin 2010, saltul şi la echipa mare, un meci contra celor de la West Bromwich Albion, în Cupa Ligii, cu pasă de gol. Dar John avea nevoie de partide, nu de lustruit banca de rezerve, aşa că acceptă să fie împrumutat. 2011-2012 îl găseşte la Feyenoord. Primul meci, întâiul gol. La mijloc de decembrie, hattrick cu Twente. La fel cu Ajax!!! Apoi, Vitesse!!!

Al doilea jucător din istoria ligii olandeze cu o astfel de performanţă! 20 de goluri în 23 de meciuri! Şi seara aceea în care a împlinit două decenii de viaţă. Nici azi nu şi-o poate explica. A mers cu prietenii şi cu logodnica sa la un hamburger. A făcut cinste. L-au tras spre un club, dar el n-a mai ajuns acolo.

S-a dus acasă, a vomitat, n-a dormit toată noaptea. 10 zile s-a simţit rău, rău de tot. Când s-a pus pe picioare şi s-a întors la antrenamente, în timp ce încerca să se schimbe, filmul s-a rupt! A căzut direct pe podeaua vestiarului, de faţă cu colegii. Spital, cercetări, analize. Carnea de pui fusese alterată. Infecţie incredibilă, ce-i afectase sistemul nervos.

A lipsit doi ani! Apoi s-a reapucat!
Doi ani îi lipsesc din CV! Peste 700 de zile de chin, coşmaruri şi zvonuri că a sa carieră este încheiată. Dar Guidetti nu era tipul care să se dea bătut. A mers la Celtic, apoi la Celta. Campion european Under21 cu Suedia, unde mulţi spuneau că aminteşte de Zlatan, apoi EURO 2016 şi CM din Rusia, 2018.

Aşa cum a promis, s-a reîntors în Kenya, cu „Guidetti Foundation”, o asociaţie ce-i ajută pe copiii sărmani din Nairobi să facă fotbal, visul lor.

De când cu „scandalul Colţescu”, pe siteurile de socializare se tot rostogoleşte o imagine. Sunt vreo 23 de fotbalişti, plus un antrenor. 22 de jucători de culoare şi unul niţeluş mai diferit.

Glumele de genul „cum se simte ăla din mijloc”, „cine e alb şi cine alb mai închis”, „cafea cu lapte”… Iarba-i arsă, bările-s ruginite, puştii, doar cu şorturi. În centru, un blond. Căruia nu i-a păsat, niciodată, de culoare pielii. El, vorba lui Caragiale, n-a avut colegi de echipă, a avut prieteni. E John Alberto Fernando Andres Luigi Olof Guidetti!

Comentarii (6)Adaugă comentariu

‘Ăla alb’ (4 comentarii)  •  19 decembrie 2020, 10:34

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Bibi (213 comentarii)  •  19 decembrie 2020, 11:43

Merci, Catalin !

Sheva.C (1 comentarii)  •  19 decembrie 2020, 12:58

Respect e prea putin spus! Din pacate, desi sunt ceva oameni ca tine in tara asta, sunt prea putini, n-o putem lua in directia dorita!

Ovi T. (7 comentarii)  •  20 decembrie 2020, 12:40

Ma mira ca n-a zis inca nimeni ca-i rasista observatia ca muncea mai abitir decat toti :P Fain articol.

di livio (5 comentarii)  •  20 decembrie 2020, 12:44

Brommapojkarna, dăcît atîta

Aurel (3 comentarii)  •  20 decembrie 2020, 20:48

bara- bare. bari :))) Nu l-au prea crezut. Constructie gresita! Scrii cum arati , amigo!

Comentează