Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Glasul roţilor de trans-fer

Când trenul se urni din gara londoneză, Albert Pape era jucătorul celor de la Clapton Orient. Primele zile ale lui februarie 1925. Trupa londoneză plecase la drum pentru match-ul cu Manchester United.

După vreo două ore de „glasul roţilor de […]

...

”Magul” din camera de hotel

„Camera-i vopsită-n verde, cum e gazonul. Acolo, pe perete, e o minge de fotbal de la Olimpiada de la Amsterdam, din 1924, unde am ieşit campioni, un steag de la următoarea, unde, de asemenea, am terminat pe primul loc, şi […]

...

Nebunul care i-a spus „NU” lui Mourinho

„E ultima oară când mă repet! Rusul a venit cu o ofertă bună în rucsac, trebuie să-ţi faci bagajele şi să te duci la Londra!”. „Cât?”. „Cred că ţi-am mai spus de 100 de ori: 37 de milioane de euro! […]

...

Cum a murit, la Canal, un erou. ”Sari, mă, ca iepurele!”

Emil Pălăngeanu a fost unul dintre marii noştri atleţi. Deţinător de recorduri naţionale, fondator de organisme sportive, evidenţiat pe front, preşedinte de federaţie. A fost ucis la Capul Midia, de brutari care, ştiindu-i trecutul de ”sportsman”, îşi băteau joc de el în faţa tuturor

Permalink to Cum a murit, la Canal, un erou. ”Sari, mă, ca iepurele!”
sâmbătă, 21 noiembrie 2020, 8:17

Albon, colonelul din Turda, ăl de punea amărâţii să găurească, la „11 Stâncă”, cu gamelele, părea că mai avea un dram de omenie pe fundul inimii. Dar Borcea, finul lui, brutar la bază, cu doar patru clase la bord, urla şi suduia: „Bandiţilor, aruncaţi mâncarea în WC ca să slăbiţi, să nu mai munciţi, să sabotaţi construirea acestei măreţe artere prin care partidul a înţeles să vă ofere reabilitarea!”.

„Opera” era Canalul, „acest al patrulea braţ al scumpei noastre Dunări”. Câinii dispăreau. Cei care mâncau peşte nespălat, sărat şi beau apă din Taşaul mureau în câteva zile.

I-au adus de Sfânta Mărie cea Mare, 1952. Îi încărcaseră ca pe cartofi, claie peste grămadă: „Lasă, mă, că nu crapă până acolo! Avem nevoie de braţe de muncă!”. Trei dintre ei fuseseră traşi mai într-o parte. „Terminus Paradis” plus „Cel mai iubit dintre pământeni” într-o singură secvenţă… „Pălăgeanu Emil! Ce-ai fost, mă?”. „General!”. „Aha, general! De ce nu spui, mă, aghiotant regal, educator al fostului rege? Lasă că te aranjăm noi! La roabă!”.

Record neegalat vreodată!
Sufletul acesta de 60 de ani, demn, fusese o instituţie. Un „sportsman” adevărat, nu făcut din toc şi din călimară. Prin 1913, împreună cu al său frate, Nicolae, fuseseră trimişi în Suedia, la „specializare”, parte a primei unităţi de schiori şi trupe mobile de munte.

Peste trei ani, la Campionatele Naţionale de Atletism din 22-23 mai, de la Bucureşti, locotenentul Emil Pălăngeanu devine campion al ţării la toate cele patru probe clasice de aruncări: greutate, disc, ciocan şi suliţă!!!

De atunci, de mai bine de un secol, niciun alt sportiv nu a reuşit să-l egaleze… Patria intră în război. E erou la trecătorile din Carpaţi. „Pentru vitejia şi avântul cu care a comandat compania în luptele din 1916, la Boldogvaros. La sita Buzăului şi la Gura Siriului, unde, atacând la baionetă o companie inamică a distrus-o luându-i un rest de 40 de oameni prizonieri. Tot astfel a luptat la Mălaia împotriva unor forţe duşmane covârşitoare”.

Instruieşte prima unitate de Vânători de Munte din Armata Română, luptă pe fronturile din 1917. 1922 îl găseşte la Stockholm, chemat de cei de acolo pentru cursurile Institutului Regal Central de Gimnastică. E una dintre piesele de bază la fondarea faimosului O.N.E.F. Nu stă-n birou. Coordonează atletismul, schiul, gimnastica şi înotul, povăţuieşte echipa noastră participantă la proba de patrulă militară, precursoarea biatlonului, la Jocurile Olimpice de Iarnă din 1928, de la St. Moritz. Apoi este chemat să preia conducerea Institutului Militar de Educaţie Fizică.

Profesorul lui Mihai I
În 1932, devine aghiotant regal şi profesor de educaţiune fizică la Clasa Palatină a Marelui Voievod de Alba Iulia, viitorul Rege Mihai I. Nu uită prima iubire. E preşedinte, în două rânduri, al Federaţiei Române de Atletism, devine general de brigadă.

În martie 1945, suferă prima umilinţă. Este trecut în rezervă. Primeşte un document cu „personal activ al armatei care prisoseşte peste nevoile de încadrare”. E săltat în vara lui 1952. „Activitate duşmănosă împotriva regimului democrat”.

A doua umilinţă. Primeşte cinci ani. Capul Midia. Toamna, grea, iarna, şi mai grea. Când li se dau macaroane – da, minune! – e pedepsit pentru că nu vrea să muncească. Nu le mai primeşte! Borcea, brutarul, află de trecutul de sportiv. Îl scoate la careu şi-l pune să „sară ca iepurele”. Câtă suferinţă poate îndura un singur om? Cedează, treptat. Nu se mai poate mişca. Nu mai intră în baracă.

Doctorul Jovin îi ia pulsul, cere să fie dus la… Degeaba… Marele Emil I. Pălăngeanu decedase. Data nu-i sigură. Undeva între 23 ianuarie şi 4 februarie 1953. Trupul unuia dintre cei mai mari atleţi ai noştri ajunge în stiva de schelete din magazia de stuf de la Midia, aşteptând medicul civil, unicul care avea dreptul să confirme moartea „bandiţilor” exterminaţi prin muncă forţată.

* Sursa: „Morminte fără cruce”, Cicerone Ioniţoiu

Comentarii (17)Adaugă comentariu

Fritz (24 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 9:11

Poate ne spui si cat a aruncat si cati concurenti au fost la fiecare din cele 4 probe. Nu de alta dar nivelul azletismului era foarte scazut in Romania acelei perioade. Din moment ce n-a obtinut nici macar baremul de participare la Olimpiada inseamna ca "performantele" sale au fost extrem de modeste.

Corneliu (1 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 9:52

Mda... Si urmasii "brutarului" si a celor de teapa lui ne " zambesc" din spatele posturii de " politician" sau " om de afaceri" al zilelor noastre... Idem si pentru cei ce faceau " note " catre securitate... In naivitatea mea inca mai sper in o forma si aplicare corecta a "Legii Lustratiei"...Dar nah,sunt naiv... Alminteri,macar *** sa mai ajute...

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

eugen (11 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 10:06

Ce am fost si ce am ajuns ca natie!.....Oameni ca E. Palageanu si-au pierdut locul intre eroii de care avem atata nevoie ca exemplu,acum avem ca eroi tot felul; de tatuati care nu stiu sa scoata doua vorbe sau "dive" al caror merit principal este ca au pus-o cu cine trebuie........Mersi Cataline!

marin (6 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 12:49

sa nu uitam niciodata

GigiMigi234 (1 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 15:01

bravo, nea Oprisene

stefanita (4 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 15:37

multumim, amintire vesnica martirilor neamului!

Anti-comunisti (1 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 19:25

Cand ii aud pe *** care plang dupa comunism, imi vine sa fac un proiect tip Canal sa-i pun sa munceasca asa cum ii puneau criminalii comunisti pe cei care aveau alta opinie. Din pacate urmasii securistilor, nomenclaturistilor, turnatorilor si tortionarilor sunt bine-merci in functii sau au furat destul si sunt instariti. Nici pana in ziua de azi nu a existat un proces al comunismului, asa cum a existat cel al nazismului de la Nurnberg

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Cristian (2 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 20:44

@ Fritz Contează ca nu s-a calificat la olimpiada? Era campion național.0

adrian (1 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 21:29

O alta sursa de cunoastere a ororilor comise de comunisti : www.fericiticeipriconiti.net

joe neguț (1 comentarii)  •  21 noiembrie 2020, 21:41

Nu este de mirare că azi impostorii continuă să fie în fruntea bucatelor. Pentru că elitele Româniai au fost distruse fizic și moral. Ar trebui ca carieră și cinstiți să-i alunge pe impostorii care se lăfăie și să vor lăfăi în fruntea bucatelor.

Radu I (9 comentarii)  •  22 noiembrie 2020, 11:22

Comunisti nenorociti si urmasii lor , partidele politice din Romania , care isi trag toate seva de acolo.Toti o apa si un pamant .

Mircea (1 comentarii)  •  23 noiembrie 2020, 9:55

@Fritz: tu ai pic de suflet in tine? Ai pic de omenie? Chiar asta ai inteles tu din acest articol? Sau esti doar un simpatiant al regimului teroristo-comunist?

Eatme (2 comentarii)  •  23 noiembrie 2020, 22:52

Foarte frumos! Bravo Cataline! Ce se discuta pe langa? Au fost buni comunistii ... ne conduc comunistii ... a fost prea mic Emil Palangeanu ... prea putin a realizat ... Offf!!! Va rog! Putina liniste, moment de reculegere pentru un campion "Emil Palangeanu!" shhhh

Ilie (4 comentarii)  •  24 noiembrie 2020, 16:11

Respect! Zilele astea a trecut la cele sfinte nea Tache Rodas, cel mai chinuit student de la Pitești și Gherla. Faimosul Țurcanu , când inventa o nouă tortură, o testa pe nea Tache. Când l-am întrebat cum a putut suporta așa ceva, mi-a spus că nu a simțit nimic pentru că se ruga la Maica Domnului. Odihnește în pace, nea Tache!

Ciprian Birtea (2 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 7:43

Borcea, Albon sunt nume cunoscute astăzi. Oare să fie vreo legătură între ei și torționarii de atunci? Sau doar coincidență de nume?

Ciprian Birtea (2 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 7:45

Comentariile sunt postate cu întârziere?

Ilie (4 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 15:50

Lângă acest articol îl văd pe Radu Cosașu, cel care era ziarist la Scânteia tineretului când dl.Pălăgeanu era trimis la Canal...

Comentează