Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Baştan sub cupola de mătase

Se ridicaseră, pe la 9:45, de la Baza Aeriană Otopeni, cu un „AN-24 T. Echipaj bun, şcolit. Colonelul Mihai Iacob era la manşă, inginer de bord „Bejănică”, Florin Bejan. Jos, la sol, Gigi Alexa dirija totul. 11 luni trebăluiseră. 11 […]

...

The Tennis Girl – ”Da, am jucat bine pe fund!”

„Fio, am o idee cu care spargem tiparele! Doar să vrei tu să-mi pozezi. Ceva tare, legat de tenis!”. „Păi, ai tot ce-ţi trebuie?”. „Dacă spui da, rezolv problemele în maximum o zi!”. Textul cu care se naşte una dintre […]

...

500 de ani de când Pământul este mai mare

Don Fernão era o combinaţie letală: isteţ şi pezevenchi în acelaşi timp. Aventurier, plecase, de mic, pe ape. Luptase în Bătălia de la Diu, din 1509, făcuse comerţ cu mauri, se alesese cu o rană, în spatele genunchiului, în Maroc, […]

...

Zburătorul

Închide, regulamentar, uşa, bate tocurile, salută. „Şerbănescule, tată, ai bagajele făcute? Institutul Naţional de Educaţie Fizică scrie pe tine, la ce performanţe ai!”. Colonelul moaie degetul în gură, patrulează cu el peste zecile de foi. „Uite: acum un an ai […]

...

Şi zeul n-a mai trecut peste capetele noastre

Se îmbată, la Capşa, rupe, intenţionat, elicea şi se face nevăzut, spre „desamăgirea” celor 40.000 de spectatori! Înăuntru, la „Casa Capşa”, fumu-i gros de-l tai cu un joagăr. Trei cuvinte-s rostite în română, alte trei pe limba lui Voltaire. Bucureştiul […]

...

Şi zeul n-a mai trecut peste capetele noastre

Pe 14 octombrie 1909, francezul Louis Blériot, primul om care a zburat peste Canalul Mânecii, e aşteptat la Bucureşti.

Permalink to Şi zeul n-a mai trecut peste capetele noastre
sâmbătă, 27 iulie 2019, 9:07

Se îmbată, la Capşa, rupe, intenţionat, elicea şi se face nevăzut, spre „desamăgirea” celor 40.000 de spectatori!

Înăuntru, la „Casa Capşa”, fumu-i gros de-l tai cu un joagăr. Trei cuvinte-s rostite în română, alte trei pe limba lui Voltaire. Bucureştiul are un oaspete de seamă în acea zi de miercuri, 14 octombrie 1909, iar cei câţiva absolvenţi de „Şcoală Centrală” din Paris, ingineri mioritici, zic să dea o chermeză în onoarea sa.

Monsieur Louis Blériot e un zeu printre muritori. La 28 de ani, născuse, în Franţa natală, farul pentru automobil, cel cu acetilenă. Dezvoltase o mică afacere dintr-asta, iar toţi banii chivernisiţi, 780.000 de franci, îi băgase în aparate de zbor! Da, tipul zămislise, la câţiva ani după 1900, primul monoplan funcţional din lume.

Unii ziceau că e nebun, că-i mitraliase, nonstop, cu vorbe despre visul său de a zbura, de a se înălţa în văzduh. În iulie 1909 auzise de o provocare a celor de la „Daily Mail”: 1.000 de lire sterline cadou pentru cel care reuşea să traverseze Canalul Mânecii, în zbor. Primul se arătase dornic Charles de Lambert, un artistocrat rus stabilit în Franţa, protejat de-al lui Wilbur Wright. Degeaba. Al doilea, Hubert Latham, favoritul, picase cu avionul în apă, dar se salvase. Louis învârtise elicea la Calais şi, după 37 de minute, pe o vreme neprietenoasă, aterizase de cealaltă parte, la Dover: primul om din lume care reuşise aşa ceva.

80.000 de lei „deranjul”
Bucureştiul s-a mobilizat exemplar ca să-l vadă pe cel ce se trăsese de brăcinari cu olimpienii. Bleriot a cerut 80.000 de lei pentru a accepta invitaţia. Mulţi s-au speriat la auzul acestei sume, dar George Valentin Bibescu, preşedintele Automobil Clubului Român, un tip senzaţional, „atins” de miracolul zborului, anunţase că pune el partea ce lipsea, numai să-l zărească pe franţuz în oraşul lui Bucur.

S-a mers la Marghiloman, la Alexandru. Amenajase Hipodromul „Băneasa”, ştia că gazonul va fi „ars”, dar, la stăruinţa lui Bibescu, acceptase ca lumea să vină acolo. Cetatea a „luat” foc pe 13 octombrie. S-a venit din toate colţurile ţării. 5.000 de bilete vândute numai în tribune, 40.000 de muşterii în total. Artere blocate, jandarmerie, cai, căruţe, parcuri împestriţare de culori, pălării de damă, şepci de liceeni care au primit liber două zile. Înalta Curte de Casaţiune deliberează doar 20 de minute, atât. Louis e întâmpinat cu onoruri, la Gara de Nord. Merge la Ateneu, vorbeşte despre aventura de peste Canalul Mânecii.

A doua zi, la 12.00, se porneşte agapa la Capşa. Blériot se taie ca maioneza. La fiecare pahar sorbit, se ridică în picioare şi îi mulţumeşte lui Burebista, pentru că „nu a ras chiar toate viile, aşa cum se spune”…

„S’a scuzat aviatorul / Că i s’a stricat motorul!”
Regina Elisabeta intrase, deja, cu automobilul, în curtea tribunelor. Uite-l şi pe principele Ferdinand şi pe Carolică cel mic! Doamna Bibescu e prezentă, Maria, viitoare regină, lasă şi ea dâra faimosului parfum al casei „Houbigant”. Dar unde-i Dedal? De 15 zile Regatul nu vorbeşte decât despre asta şi el e lipsă la apel? Elisabeta e calmă, dar cât poate aştepta?

Se dă alarma. Aviatorul e franjuri, e clar că nu poate zbura. Careva vine cu o idee „salvatoare”: se rupe o bucată de elice. Ghinion! Cum să decolezi fără ea? Blériot, sprijinit, suie în lojă, aproape de Carmen Sylva. Aghiotanţii îi explică acesteia ce şi cum. Se pleacă în grabă. Lumea e lăsată cu buza umflată. Se lansează ideea unui sabotaj, „se ştie clar cine a făcut asta”… „Desamăgirea de sbor” este imensă:

„Mii de inşi la Hypodrom,
Să vadă sburând un om
Precum sboară rândunica;
Dar nu au văzut nimica,
Căci în ultimul moment.
S’a scuzat aviatorul
(Regretabil incident)
Că i s’a stricat motorul”,

scrie „Furnica”. Doctorul Nicolae Minovici găseşte aripa frântă a elicei, o ia spre păstrare. Unii zic că zborul s-a reprogramat şi jură că Louis s-a ridicat deasupra lor. Alţii bagă mâna în foc că zeul căruia verniseră să-i aducă ofrande şi-a bătut joc de muritori…

Bleriot s-a stins în 1936, la 64 de ani. 

* Surse: stelian-tanase.ro, „Realitatea ilustrată”, 7 oct. 1936

Comentarii (1)Adaugă comentariu

Bibi (209 comentarii)  •  27 iulie 2019, 14:45

Catalin, multumesc !

Comentează