Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Băşica lui Caragea

E olecuţă trecut de ora opt seara, când neamţul cel năltuţ flambează instalaţia. Fumegă fitilul unui „buriu cu spirt de cinci vedre, prins cu meşteşug”. Aerul din interior prinde a se încălzi. „Băşica s-a înălţat în slăvi, de abia se […]

...

„Dario, două pizza şi două beri, te rog!”

Sala nu-i mare, dar musteşte de clienţi. Pe două televizoare „curg” meciuri de fotbal, în surdină. Colo uite câteva mingi muncite la a lor viaţă, dincolo-s parcate sus, pe ’coperişul geamurilor, câteva fulare cu nume de echipe tatuate pe ele. […]

...

12 mai 1896. 222 km. Primul maraton românesc: „O omucidere sistematică”

„Sănducule, tată, ca mâine mă sting şi nu văz panglica tăiată. Puiule, viu cu ideea, tu ai revista. Hai s-o facem, copile, acu’, anu’ ăsta, pân’ de Paşti, să pui şi eu mânile pe piept liniştit! Piţule om afla noi […]

...

Leo. Geniu, dar nu Messi

Măicuţele de prin partea locului, cele însărcinte a-i duce hrana, pot jura că omul n-a mâncat, nimic, de patru zile! E 1486, are de terminat o lucrare, aşa că până n-o dă gata… „Fecioara între stânci”, o capodoperă, e zămislită […]

...

Ayrton Senna (1960-1994) » Un sfert de veac de singurătate

Când Rubens i-a deschis pe ai săi, ochii lui Ayrton lăcrimau deasupra. Nici azi nu poate spune dacă stropul îl trezise ori dacă medicii făcuseră asta. Barrichello intrase cu 230 de km/h în şicana Variante Bassa. Brazilianul cel mare îl […]

...

Leo. Geniu, dar nu Messi

A dat "Gioconda" şi mingea de fotbal cizelată. "Cina cea de Taină" şi primul desen de bicicletă. "Salvador Mundi" şi paraşuta modernă. Costumul de scafandru şi "Fecioara între stânci". Celălalt Leo imens. Da Vinci. 500 de ani de la a sa plecare

Permalink to Leo. Geniu, dar nu Messi
sâmbătă, 4 mai 2019, 9:56

Măicuţele de prin partea locului, cele însărcinte a-i duce hrana, pot jura că omul n-a mâncat, nimic, de patru zile! E 1486, are de terminat o lucrare, aşa că până n-o dă gata… „Fecioara între stânci”, o capodoperă, e zămislită acolo, în Capela Imaculatei din Biserica Sfântului Francisc cel Mare din Milano. Abia atunci tânărul de 34 de ani oftează uşurat. Şterge fruntea, şterge pensulele, iese afară, să-şi privească păsările sale.

Le admiră cu lunile. Vrea să zboare! Simte că omul poate face asta. 123 de schiţe cu şi despre aripi. O carte întreagă, „Codicele asupra zborului păsărilor”. Înainte de naşterea desenelor cu aparate de zbor, vrea să fie sigur că scapă de acolo, de sus. „Dacă avem un cort, fin, compact, de in, de 12 metri lăţime şi alţi 12 lungime, legat cu patru sfori, totul deasupra capului nostru, nu există nicio problemă”, spune el. Are nişte ucenici. Merge cu ei, încearcă aparatele. Pune totul pe hârtie. Leonardo da Vinci tocmai a desenat prima paraşută.

La 460 de ani de „Titanic”
E născut la Vinci, în Toscana, pe malul râului Arno. Ziua lui de naştere a fost noapte, „pe la trei”, la 1452. Fix la 460 de ani de scufundarea „Titanicului”. Florenţa, apoi Milano. Acum, Veneţia. Turcii atacă pe mare. Ducii îi cer să-i salveze! Are o idee! Face un echipament complet pentru… scuba diving! E prevăzut cu două tuburi ce ies la suprafaţă. Dacă se vrea imersiune de durată, se va respira prin burdufuri de vin, golite. A, pentru pipi e prevăzută o sticlă. Omul va înota pe sub caravele, le va face o gaură, iar ele se vor scufunda. Simplu, nu? Uite şi schiţa. Leonardo da Vinci tocmai a desenat primul costum de scafandru!

1505. După 20 de ani de studiu, mixează zborul păsărilor cu principiile aerodinamicii. Scrie când cu stânga, când cu dreapta. E ambidextru. Gândeşte o „alunecare” controlată, cu aparate bine definite, cu aripi perfect conturate. Aşa apar „Ornitopterul” şi „Maşina de zburat pe verticală”. Leonardo da Vinci tocmai a dat naştere bunicilor avionului şi elicopterului…

Părintele mingii moderne
1509. De 11 ani urmăreşte meciurile de calcio, cu două echipe de 27 de nebuni fiecare. Lângă el şade fratele Luca Bartolomeo de Pacioli, un călugăr franciscan care se agită puternic la fiecare fază. Ultimul avea să nască o lucrare faimoasă, „Divina proportione”, matematică pură. Îl roagă pe Leo să-l ajute la desene. Creionează „ceva” cu 12 pentagoane şi 20 de hexagoane. Da, chinezii au inventat fotbalul. Logic, şi „obiectul” muncii. Dar mulţi jură că acel „ceva” este o minge perfectă, desenată de Leonardo da Vinci…

„Suie”, apoi, un tânăr costumat renascentist pe un cadru cu două roţi, trasate cu ajutorul unui compas, cu jenţi cu spiţe. Deasupra primeia creionează un fel de mâner în formă de „T”, în realitate un ghidon. Uite şi un lanţ, apar şi două pedale! Leonardo da Vinci tocmai a terminat de desenat prima bicicletă adevărată din istorie.

Leo, contemporanul lui Ştefan cel Mare, n-a fost om. Poate semizeu. Pentru că stătea la masă cu olimpienii, cărora le fura ideile. N-a existat domeniu în care să nu inventeze. De la maşini de bobinat la mitraliere. De la cavaleri-robot la instalaţii de calcul.

„Gioconda”, aflată, din 1797, în colecţia Muzeului Luvru, este cel mai cunoscut portret realizat vreodată. Napoleon l-a luat, în 1800, şi l-a dus la „Tuileries”, să-l poată admira zi de zi. „Cina cea de Taină”, e, din 1980, patrimoniu universal UNESCO. „Salvador Mundi”, tabloul său, deţine, cu 450.000.000 de euro, recordul mondial! „Omul vitruvian”, simbolul Renaşterii.

Pe 2 mai s-au adunat 500 de ani de la plecarea lui Leonardo da Vinci, geniul care e în toate. Şi în sport.

* Surse: Da Vinci Inventions, Geniusstuff

Comentarii (4)Adaugă comentariu

Szöke (22 comentarii)  •  4 mai 2019, 18:29

Pe cand si ceva despre Badea. Nu Mircea, cel rupt in gura de un motociclist, ci Cartan, cel care a rupt n`spe perechi de opinci pana la Roma si inapoi?

atentu (1 comentarii)  •  5 mai 2019, 17:36

Cătăline, chapeau !

vasim (34 comentarii)  •  6 mai 2019, 16:18

Frumos articol, bravo!

Radu (2 comentarii)  •  7 mai 2019, 17:35

fain articol. in stilul caracteristic, foarte glumet si plin de infos.

Comentează