De pe vremea lui Caragiale

Istorioara nu-i despre faptele de vitejie ale lui CR 7, Neymar ori Messi. E despre-o arenă rece, ce pornit-a spre al doilea secol de viaţă. Plină de cele mai frumoase istorii

Bostonul avea nevoie de o arenă sportivă. […]

Istorioara nu-i despre faptele de vitejie ale lui CR 7, Neymar ori Messi. E despre-o arenă rece, ce pornit-a spre al doilea secol de viaţă. Plină de cele mai frumoase istorii

Bostonul avea nevoie de o arenă sportivă. Asta era limpede! Primarele, dat de Partidul Democrat, e „Honey Fitz” Fitzgerald, bunicul viitorului preşedinte SUA, John Fitzgerald Kennedy! Omul e tras spre sport, dar e sătul să-l tot plouă şi să-l bată vîntul de fiecare dată cînd se duce să vază cursele de ogari. Dă cu pumnul în masă: „Din lemn, din ce vreţi voi, dar hai să zămislim una acoperită, tată, că nu se mai poate!”.

Piatra-i pusă pe final de 1908. Se lucrează ca la carte şi, pe 11 octombrie 1909, se face recepţiunea. Treabă frumoasă. Intrare cu două turnuleţe pompoase, legate de un arc, acoperiş ce lasă pătrunderea luminii, vreo 3.000 de locuri, toate pe scaune. La mijloc de aprilie 1910, pe 16, se ascut foarfecele şi te taie panglica. Aşa, ca pentru situarea în timp, Caragiale trăieşte, George Enescu n-apucase a aprinde a 30-a lumînare pe tort, în Bucureşti răsuflă vreo 341.000 de suflete, iar Cupa Asociaţiunii Române de Foot-ball tocmai dăduse prima campioană.

Hochei, baschet, orice
Arena-i primitoare, îi găzduieşte pe toţi. În martie 1911 debutează hocheiul, Montreal Wanderers încrucişează crosele cu Ottawa Senators. Boston Bruins, echipă istorică în NHL, calcă gheaţa pe 1 decembrie 1924. Boston Celtics, baschetbaliştii, vin aici în 1946. Se poate face aproape orice din ea. Se aduc cai, pentru curse, apoi motociclete. Se fac campionate naţionale de dans sportiv. De aici se lansează candidaturi la preşedinţia SUA: de la Theodore Roosevelt, în 1912, la John F. Kennedy.

Marile personalităţi nu o ocolesc: colo e Charles Lindbergh, nebunul care, în 1927, de unul singur, leagă 5.800 de kilometri în avion, decolînd de la NY şi aterizînd aproape de Paris; uite-o şi pe Amelia Earhart, frumoasa negăsită; cel de colo nu e Jack Dempsey, uriaşul pugilist ce-l bătu măr pe al nostru Vali Trîmbiţaşu? Aaaa, uite-l şi pe Joe Louis, „boier” peste întreaga lume 12 ani la boxul greilor; ori marele Muhammad Ali, ce avea să se antreneze, aici, înaintea celui de-al doilea meci cu Sonny Liston.

Cei de prin partea locului spun că Boston Arena a găzduit tot abecedarul. Rosteşti o literă, numeşti un sport, o activitate şi ea s-a ţinut, aici, măcar o singură dată, în „Bătrîna Doamnă”. Uite, spre exemplu, de la rodeo la wrestling profesionist. De la numere de iluzionism la antrenamentele Everestului baseballului, Babe Ruth.

Jerry Lewis pe pian, Morrison cu degetul în…
Doamne, da’ ce spectacole… Jerry Lee Lewis şi Chuck Berry. Mamă, cînd Jerry s-a suit pe pian, la „Great Balls of Fire”, 1.234 de domniţe au leşinat instant. Sau, da, da, atunci, la „The Doors”, în 1970, la solo-ul de la „Light My Fire”, cu Jim fără cămaşă şi degetul mijlociu scos prin fermoarul pantalonilor de piele… Ori la Alice Cooper, atunci cînd toţi au zis că sala se va aprinde şi, de aici, întregul oraş.

De cutremurat, s-a cutremurat în 1982. Era şubrezită. În aer mirosea a dinamită şi a şenilă de excavator. Demolarea… Dar americanii rămîn americani. De undeva, din depărtare, George J. Matthews, class of ’56 la Northeastern University, deţinătoarea sălii, a anunţat că fundaţia pe care o patronează scoate nişte mărunţis pentru reconstrucţie. 12.000.000 de dolari şi era ca nouă.

Lacrimi pentru celălalt Lewis
O singură dată arena a plîns. Nu la vreo înfrîngere – a înţeles că treaba asta face parte din sport -, ci la înmormîntarea marelui Reggie Lewis, baschetbalistul celor de la Boston Celtics. Şase ani jucase pe acele meleaguri, se dusese de tînăr. Inima, nu alte prostii.

Azi, „Matthews Arena” e tot acolo. De fapt, vieţuieşte pe locul unde era şi acum 105 ani. Cea mai veche instalaţie sportivă, perfect funcţională, din istorie!!!

Sursa: Boston Public Library

Frumoasă şi la 105 ani

Două mari incendii (aici cel din 1918) au dat să o culce la pămînt. Degeaba