Vă cos o plapumă?

Povestea singurei echipe neînvinse în acest sezon de Champions League, formaţie ce a cîştigat Europa League la Bucureşti, iar acum e lider în La Liga peste Barca şi Real # Atletico a apărut din Athletic şi Real, într-o noapte […]

Povestea singurei echipe neînvinse în acest sezon de Champions League, formaţie ce a cîştigat Europa League la Bucureşti, iar acum e lider în La Liga peste Barca şi Real # Atletico a apărut din Athletic şi Real, într-o noapte de aprilie # A cîştigat, a decepţionat, a adus bucurii. Dar, niciodată, nu s-a abătut de la punctul 14: „Un foot-ball frumos”. Ultima demonstrație, miercuri seară, cu Barca, în Champions League

E noapte grea, făr’ de stele, pe Strada Crucii din Madrid, la numărul 25. 25 e şi data, aprilie, trei ani după 1900. Miros de ţigară încireşată, udătură multă, un pogon de sticle de „Patxaran”, lichiorul de anason pe care-l gustă doar zeii. O samă de basci în buricul madrilen? Să purcedem pe prezentări!

Manuel Allendesalazar, bărbat cu carte, cu monoclu, fost primar peste oraş. De-a stînga sa, Raimundo Moreno Aranzadi, jucător de foot-ball, fratele său e „Pichichi”, cel care avea să desemneze golgeterii din Primera. Niţeluş mai încolo, Enrique Allende, 26 de primăveri, deputat, e patriarh peste nişte mine de cărbune. Eustaquio Celada, fost jucător la Madrid CF, viitorul Real. Na, uite-l şi pe Julian Palacios, da, cel care a fondat cea mai galonată echipă din toate timpurile! E unicul născut în afara Pais Vasco. L-au invitat, că-l ştiu fiert pe noul fenomen.

Inimă de miner
Sînt 16 suflete, 15 dintre ele legate de Şcoala Specială de Ingineri Minieri. Dar nu de asta s-au adunat, să disece formarea marilor bazine carbonifere. Nu! Prin Madrid începuseră a se da matchuri de foot-ball. Bascii deţineau supremaţia! Se suiau în tren, ajungeau prin Capitală, curentau ce era de curentat, două-trei echipe locale ori barceloneze într-o săptămînă, domniţele suspinau după ei şi, !Hasta la Vista!, plecau îndărăt.

Gongul ce marca graniţa dintre zile se pregătea de bătaie. Eduardo de Acha y Otañez, sobru, căpitan, artilerist, înfiretat tot, drese vocea. Lovi călcîiele şi zise: „Domnii mei, peste un minut, azi e mîine. Acum trebuie să luăm deciziunea. Cine e pentru fondarea Athletic Club de Madrid? Două, patru, opt, totalmente 15 şi, cu mine, 16 voturi! În trei zile dau gata şi Statutul. 2,50 pesetas pe lună, cotizaţia. Bilbao e fratele nostru, de acolo luăm tot ceea ce avem nevoie, au experienţă, o să ne zică ce şi cum. Dacă sînteţi de acord, mîine purced la drum spre ei, să le povestesc, să ne dea binecuvîntarea!”.

Vestiar din chirpici
Da, corect, 26 aprilie 1903 e actul de naştere al lui Atletico Madrid! Da, corect, cu basci, numai cu basci, cu obiceiuri basce, cu oblăduire bască. Da, corect, cu preşedinţi de pe la Real Madrid. Dar pentru mîna asta de oameni nu contează! Ei sînt „sportsmani”, cuvînt decedat din dicţionar de ceva vreme.

Vor să joace, să aibă competiţie. Terenul, de pămînt, fără iarbă, din spatele Parcului Retiro e denivelat, cu gropi. Care se umplu de apă la fiecare ploaie. Care trebuie scoasă. Jucătorii se echipează în casa lu’ Tanti Maria, aflată la doi paşi. Casimiro, puiul, a făcut toate diligenţele spre a se lăuda că nişte domni mustăcioşi se pregătesc de luptă în odaia sa de chirpici…

Portarul şi cei din apărare cară buturile, restul lumii, la trasat tuşe. Tricourile-s, la început, albastru cu lapte şi pantaloni negri. Primul match se dă pe 2 mai, dar e o şuşă, nu ceva oficial. Cînd se trece pe roş-alb, chibiţii fac, repede, asemănarea cu „faţa” unei plăpumi, cu cearşaful „plic” închis să nu evadeze puful de găină. La fiecare meci de lîngă dreptunghi se auzea în momentul în care apăreau jucătorii: „Fiţi amabil, vă cos o plapumă?”. Apoi, rîsete… Da, ironia fină se găsea şi acum 100 de ani pe malurile rîului Manzanares.

Enrique Allende, primul presidente, n-a ţinut mult. S-a apucat de lucruri mai serioase, ca de exemplu căsnicia, nu mai avea chef de minge. De Acha y Otañez a preluat ştafeta, a scos bebeluşul din maternitate. Ricardo de Gondra y Lazurtegui l-a învăţat să meargă, apoi Ramon de Cardenas Pastor.

Numele lor şi perioada de domnie contează mai puţin… Lo que importa: la punctul 14 din Actul de Fondare, semnat atunci, pe final de aprilie, scrie clar: „Jucătorii Societăţii vor lupta pentru un foot-ball frumos”. La mai bine de un secol de atunci îi poate contrazice careva? Acum, Atletico e pe val! A scos Barcelona din Champions League, e lider în La Liga peste Real și Barca, iar Diego Simeone, un argentinian de 43 de ani, „El Cholo” așa cum îl strigă prietenii, a arătat fotbalul-spectacol și la București, acum doi ani, în finala Europa League.

Sursă: colchonero.com

La 1910, tricourile semănau, deja, cu plapuma…

Bucurie la finalul meciului de miercuri seară din Champions. Barcelona eliminată de Atletico