Scorţişoară, vin vărsat, doară Mutu-i vinovat?

De ce Burebista a defrişat toate bazele sportive? Ce făcea Ştefan cel Mare după fiecare victorie? De ce Vlad s-a înecat cu tot cu cal? Cu ce-i prindea Cuza Vodă pe comersanţi?

„Moşule, e groasă rău! Avem meci cu tauriscii, […]

De ce Burebista a defrişat toate bazele sportive? Ce făcea Ştefan cel Mare după fiecare victorie? De ce Vlad s-a înecat cu tot cu cal? Cu ce-i prindea Cuza Vodă pe comersanţi?

„Moşule, e groasă rău! Avem meci cu tauriscii, cu erviscii – astea amicale, şi cu anarţii, în preliminariile pentru campionatul spaţiului carpatic”. Aşa glăsuiseră către Burebista, pe la 60 înainte de Hristos. „Trebuie să spargem gheaţa”, replicase starostele geto-dac.”La propriu?”, venise întrebarea. Dacă n-ar fi avut fesurile alea tuflite, de tarabostes, i-ar fi dat cu capul de toţi păreţii! N-a avut de unde aduna un singur viteaz! Întreg lotul era comă alcoolică! Cu mîna sa a luat pînza de bomfaier şi a tăiat toate viile! Toate! De a doua zi, băieţii au trecut pe orz şi malţ.

După ce şeful de trib maghiar Tuhutum l-a învins cu 2-1, pe la 904, Gelu s-a retras din echipă avînd alături numai calul. „Nu-i nimeni pentru că beau la priveghiul tău”, i-a spus patrupedul. „Ce priveghi, mă animalule? – l-a întrebat -, nici n-am murit, încă-s cald!” „Da, dar fac antrenamente, pentru orice eventualitate…”

Frîncuşa de Cotnari…
Imediat ce-i lua la mînă pe turcaleţi, pe terenul lor, pe gazonul lui, pe arenă neutră, Ştefan trăgea la Cotnari. Frigea o monastire, loc de pomenire, apoi toţi aprozii, pîn’ la Purice, treceau pe „Frîncuşă”. Un an nu mai puteai aduna un prim 11 valid din ei…

La una mie cinci sute şi niţeluş, Neagoe, Basarabul, l-a luat deoparte pe Teodosie, ăla micu’. Să-i arate drumul drept. Nu i-a vorbit de domniţe, nu i-a trăncănit despre meşteşugul armelor. „Cu băutura să nu-ţi îngreunezi trupul… Omul, cînd se îmbată, dacă are picioare nu poate merge cu ele…” Aşa l-a povăţuit…

Oleacă mai încolo, Vlad al VI-lea intra, beat lemn, în Dîmboviţa… Capul Ţării Româneşti. Prezent la meci, cronicarul Adolf Armbruster nota, în „Dacoromano Saxonia”, la pagina 198:…”înecîndu-se, cu tot cu calul său într-o apă…”

Supradoză de strugur de opium
Grigore al II-lea Ghica a fost un sportiv bun. A jucat de patru ori la FC Moldova. A trecut la cele sfinte pe 23 august. Istoricii, băieţi, ca să nu scrie chiar că toţi ai noştri au fost răpuşi de strugurul fermentat, au dat-o pe supradoză de opium…

Nicuşor „Nicu” Mavrogheni nu punea, niciodată, nimic pre limbă. Turna direct pe gîtlej. Se adaptase în Divizia A, venind, ca stranier, de la AEK Paros. Se antrena pînă la epuizare. În iarna lui 1789, a poleit cu aur coarnele bietului cerb de la sanie. Anticipase Dorobanţiul cu 220 de ani înainte…

Cuza Vodă nu-i prindea cu metrul mai scurt, nu-i găsea cu kilul de 800 de grame, nu-i afla cu magnet la tas. Îi surprindea cu ocaua…

Pînă şi preşedintele-jucător de azi recunoaşte că în trecut s-a întîlnit, în dese rînduri, cu Johnny. Johnny Walker. Aşa erau vremurile.

Iară noi, noi, epigonii, ce facem? Îl punem la zid pe Adi?