Fiat lux! Şi s-a făcut…nocturnă!
La 1878, englezii jucau deja sub „becurile Domnului Edison„, cu 20.000 de oameni în tribune şi reflectoare suite pe stîlpi la fix 9,144 metri
„Ce dracu – Doamne iartă-mă i-o fi venit în cap lui Thomas în noaptea asta? Păi […]
La 1878, englezii jucau deja sub „becurile Domnului Edison„, cu 20.000 de oameni în tribune şi reflectoare suite pe stîlpi la fix 9,144 metri
„Ce dracu – Doamne iartă-mă i-o fi venit în cap lui Thomas în noaptea asta? Păi pe o astfel de vreme nu poţi ţine nici măcar un cîine afară”. Margaret, soţia primarului New Yorkului, Smith Ely, e nervoasă şi suduie, în vreme ce caleaşca hurducăie din toţi rărunchii. Plouă cu găleata iar ei au primit invitaţie azi, 17 iulie 1878, la Menlo Park, reşedinţa „Vrăjitorului”. Chiar el stă în potop, cu un felinar în dreptul nasului şi le călăuzeşte drumul invitaţilor de marcă. Face, apoi, un semn, discret, şi toată grădina e inundată de lumină, deşi e nouă seara. Thomas Alva Edison, cea mai luminată mintea a veacurilor, inventase becul ce putea să ardă mai mult de patru ore. Pînă să schiţeze un gest, primarul New Yorkului se pusese deja în genunchi şi-i sărutase mîna dreaptă…
14 octombrie 1878, într-o zi de luni
Englezii, de cealaltă partea a Atlanticului, prind degrabă de veste. E 14 octombrie, la trei luni de la „minune”. Sheffieldul vuieşte, e un vacarm de nedescris. Pare că toate drumurile duc către „Bramall Lane”, arena ce tocmai a împlinit 23 de ani. S-au făcut excursii şi din alte localităţi, domnii şi-au comandat costume scumpe, doamnele, rochii extravagante. Multe dintre ele vin cu umbrele, pentru a se feri de „arşiţă”. „Dragă, vom sta în faţa a 8.000 de lumînări, îţi dai seama?”, se întreabă…
Aşa e! Sheffieldul gazduieşte, peste puţină vreme, primul meci cu nocturnă din istoria omenirii. „Messrs Tasker”, firma ce se ocupă de bucătărie, a calculat că aceasta va fi puterea. A adus două generatoare, montate în spatele fiecărei porţi. Vor scoate un zgomot infernal şi un fum numa’ bun de tăiat cu cuţitul, dar…
Primul meci în care scorul n-a contat…
”Reflectoarele” – dotate cu becurile cu platină ale Domnului Edison – sunt montate pe stîlpii de la cornere, la fix 9,144 metri de pămînt, intrarea e „sixpence Each”, iar „Reds” şi „Blues” se vor duela pe gazon. 20.000 de oameni se roagă ca vîntul puternic să nu doboare coşmelia, însă totul se termină cu bine. Dis de dimineaţă ziarele vuiesc: întîiul joc disputat sub lumină artificială avusese loc. Scorul, 2-0 pentru cei în roşu, faptul că un tînăr nu putuse opri telegarii şi intrase în tribună rănind patru persoane sau că becurile se arseseră în proporţie de 85 la sută pînă la final, nu a mai interesat pe nimeni…
Pe 14.10.1878, ei jucau, deja, în nocturnă. La noi, în aceeaşi vreme, un incendiu de la cazarma Malmaison din Bucureşti distrugea munţi de pesmet şi făină iar Consiliul Municipal se reunea în şedinţă spre a decide astuparea şanţului ce rămăsese după secarea Gîrliţei, vechi afluent al Dîmboviţei…
Afişul primului meci din istorie disputat în nocturnă
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele