Titularul postului de rezervă
A terminat de băut cafeaua, a citit, în diagonală, două-trei ziare. Gata! E timpul să plece! Consoarta, Arantxa, îi aranjează cravata. Nu e nimic în neregulă cu ea, dar aşa e gestul ăsta împămîntenit, înainte de ieşirea din casă. S-au […]
A terminat de băut cafeaua, a citit, în diagonală, două-trei ziare. Gata! E timpul să plece! Consoarta, Arantxa, îi aranjează cravata. Nu e nimic în neregulă cu ea, dar aşa e gestul ăsta împămîntenit, înainte de ieşirea din casă. S-au luat în miez de iunie 1999, cu un an înainte ca el să sosească acasă cu prima Ligă a Campionilor. Ăla micu’, Aitor, vine să bată „Cuba!”, cum face zi de zi. E născut cu puţină vreme înainte ca „papa” să cucerească cea de-a treia Ligă a Campionilor din viaţa sa. Zaira, prinţesa familiei, cea cu nume basc, apare şi ea pentru a spune un „Hola!” somnoros. A văzut lumina zilei după ce „papa” obţinea a doua Ligă a Campionilor, la Paris. Omul zîmbeşte, e topit tot, şi, cu ambele degete mari îndreptate spre spate, face „faza” aia cunoscutâ de toţi fotbaliştii, ceva de genul: „Citiţi ce scrie!”. Acum e la costum, dar pe tricoul de joc oficial apare „Haz” „H”, de la Hernandez, al doilea sâu nume, „A” de la Aitor, „Z” de la Zaira…
Fosta prezentatoare de televiziune şi ex-model zîmbeşte cu subînţeles. N-are ce sfaturi sâ-i dea. De cînd se cunosc, a mai văzut „filmul” ăsta de două – trei ori. Se duce să-şi renegocieze contractul. De fapt, sâ-l prelungească. Ăsta e cuvîntul potrivit: să-l prelungească! Joacă la Real, prima echipă, de 14 ani. Arantxa se şi întreba, uneori: „Ce naiba stimulare să mai aibă dacă de un deceniu şi jumătate se schimbă în acelaşi vestiar, parchează în acelaşi loc maşina, iese pe acelaşi teren?” N-a fost titular mereu, din contră, deşi are 313 partide numai în campionat, multe dintre ele le-a început pe banca de rezerve. A spus, vreodată, ceva? Nu! A comentat că alte transferuri „stelare” nu făceau nimic şi cum intra el jocul se „limpezea”? Nu! A vociferat că Figo, Zidane, Ronaldo sau Beckham au luat mai mulţi bani decît el? Nu! Figo, Zidane, Ronaldo sau Beckham au plecat, el a rămas. S-a plîns că deşi a făcut sezoane memorabile nu a „prins” decît 14 meciuri la echipa naţională? Nu!
Dă să plece şi-şi sărută soţia, la fel de pasional ca atunci, pe 22 iunie 1999, în biserica „Los Jeronimos de Madrid”, cînd au devenit…o familie. Oferte a avut, Slavă Domnului! Şi de la Milan, şi de la cîteva echipe englezeşti. Arantxa i-a tot zis că stă rezervă, că se cam iroseşte, că ar fi cazul să schimbe aerul, la propriu şi la figurat. N-a vrut să audă, a spus că el e „profi” şi că trage tare ca să demonstreze că merită să joace. „Hahahah!” Să tragi tare ca sa arăţi că eşti bun după 14 ani pe „Bernabeu?” Bună gluma!
Dar ăsta e el! Aşa s-a născut, aşa o să se retragă de pe gazon, ca un profesionist. Ar fi putut să ceară bani mai mulţi, să fie „speculant”, să se bazeze pe iubirea fanilor „albi”. N-a făcut-o. A acceptat ce i s-a propus, a mai modificat, pe ici, pe acolo, cîte ceva, apoi a scos „Mont Blancul” şi a semnat noul angajament: „Jose Maria Gutierrez Hernandez”…
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele