Deşteptarea!

În acest SF în care trăim, nu doar glumiţele care circulă în buclă ne fac să râdem

Mai întâi, a fost stabilită reluarea fotbalului pe undeva prin aprilie. Apoi s-a vorbit doar despre reînceperea antrenamentelor în aprilie şi repornirea ligilor în mai. Acum, termenul e de 1 iunie. Normal. E Ziua Copilului. Şi numai nişte copii nepăsători la cele din jurul lor pot gândi aşa.

Ca să pună mâna pe bani, de-aia!

E de-a dreptul distractiv să vezi cum unii îşi fac planuri apucând problema – şi asta e o problemă gravă! – de la celălalt capăt decât ar fi firesc. Practic, în Spania, Italia sau Franţa, la UEFA sau la FIFA, oamenii fixează deadline coronavirusului funcţie de nevoile lor, de când le trebuie lor să termine sezonul! Spaniolii au făcut chiar un ţintar cu meciuri care ar urma să se joace la 48 de ore. Dar asta era cu începutul în 16 mai. Mai nou, probabil că se vor juca la 36 de ore şi în curând ca la handbal, unul după altul, într-o morişcă infernală. De ce? Ca să se termine campionatul şi să punem mâna pe bani, iaca de ce!

Construcții teoretice

Islanda-România, a hotărât forul continental, va fi pe 4 iunie. Pe bune? 4 iunie care, 2020, 2021…? Funcţie de ce au stabilit asta? Simplu, funcţie de cum trebuie să le iasă schema sezonului. De acord că nu e rău să prevezi, să planifici în etape, dar toate acestea trebuie să fie clar stipulate ca fix ceea ce sunt: nişte construcţii teoretice, fără legătură cu realitatea! Prognoza arată că punctul de maxim al pandemiei ar putea fi atins cam pe când onorabilii vor să se revină la viaţa dinainte. Cât de trăsnită e ideea asta?!

E posibil un pact financiar?

Logic ar fi să fie tratată cu toată seriozitatea posibilitatea ca până în august, septembrie să nu se joace. Şi tot ce e mai repede să fie un bonus. În aceste condiţii, prioritatea se mută către negocierile dintre sponsori/televiziuni, cluburi şi jucători pentru stabilirea unui pact financiar în care toată lumea va trebui să facă eforturi şi sacrificii. Cu cât mai târziu vor fi începute aceste discuţii, cu atât mai greu îşi va reveni fotbalul atunci când lumea îşi va reveni. În plus, fotbalul, care a trăit în altă galaxie, va trebui să se aşeze la masă cu toţi actorii importanţi ai acestei planete. Şi să se aşeze, dacă va fi primit, pe un simplu scaun, şi nu pe un tron.

Totul se resetează

Lumea va avea probleme mai serioase decât salariile unor jongleri, fie ei de geniu în meseria lor. E drept că lumea va avea din nou nevoie şi de distracţie, că miliarde de privitori sunt cu ochii uscaţi în absenţa acestui drog pasional. Dar e posibil ca nimic să nu mai fie ca înainte. Citiţi-l pe Harari, dacă tot e să luăm din zbor tot ce circulă în vremurile astea! Modelul de criză s-ar putea perpetua. Deciziile luate acum vor seta lumea de mâine.

CIO în ofsaid de doi metri

Joaca de-a Jocurile e un bun exemplu cum îşi pot lua leapşa unii. Domnii Bach şi Abe, şeful CIO şi şeful Guvernului Japoniei, tot tărăgănând anunţul amânării întrecerii olimpice din vară, au primit mutarea în plic de la canadieni şi australieni, care au spus clar că nu participă. Şi iată-i pe cei doi cu pistolul la ceafă! În acest Peaky Blinders global, să fii cu o secundă mai deştept îţi garantează un whisky liniştit chiar înainte de generic.

P.S. Lumea începe totuși să se trezească. Federația și Liga din Spania au anunțat între timp suspendarea fotbalului pe termen nedefinit, dovadă că doar realitatea tragică impune măsuri firești. z