Theodor Jumătate

Vede întotdeuna partea luminoasă a sportului. Jumătatea plină a paharului, deși nu acceptă jumătățile de măsură

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Theodor Jumătate
Șumudică și trucul care seamănă cu un șantaj

Marius Șumudică, antrenorul revelației sezonului în Turcia, a fost dat afară de Gaziantep. E posibil? Da. Numai din cauza lui. A forțat ruptura ireparabilă. O are. Straniu mod de a te comporta când ești în vârf, printre cei mai buni.

[…]

...

Esența umilirii și întrebarea lui Demba Ba

„Ăla negru!”. Ce oribil sună! Pierre Webo nu are nume, nu e antrenor, e doar un nimic pentru Colțescu. Așa separă el oamenii. În cei normali și „ăia negri”. Și o face ca și cum ar fi ceva banal, intrat […]

...

Ironia lui Chipciu și lacrimile lui Dan și Cholo

Au fost mulți care-l condamnau și în timpul vieții. Pentru ei, arta creată de Diego, care a făcut oamenii fericiți la fel ca toate marile genii ale lumii noastre, e fără valoare. În ochii lor, Maradona înseamnă doar droguri, hoție […]

...

Inima mea a încetat să mai bată

Plâng. De când am aflat, de când am văzut acel titlu în Olé, „Murió Diego Armando Maradona”, nu pot să mă opresc. Vreau și nu pot. Lacrimile curg. Soția mea și fetița noastră au venit să mă îmbrățișeze, să mă […]

...

Cine l-a dat afară pe Bölöni!

Încă nu-mi vine să cred că Bölöni a fost demis de Gent după 25 de zile. Ce club procedează astfel? Alege un antrenor, unul important, ca Loți, campion al Belgiei cu Standard și care transformase Antwerp dintr-o nou-promovată într-o forță […]

...

Inima mea a încetat să mai bată

Nu pot să accept că l-am pierdut pe Diego

Permalink to Inima mea a încetat să mai bată
miercuri, 25 noiembrie 2020, 9:16

Plâng. De când am aflat, de când am văzut acel titlu în Olé, „Murió Diego Armando Maradona”, nu pot să mă opresc. Vreau și nu pot. Lacrimile curg. Soția mea și fetița noastră au venit să mă îmbrățișeze, să mă liniștească, dar eu sunt în lumea mea, cu sufletul rupt, cu inima încetând parcă să mai bată. Fotbalul de care m-am îndrăgostit s-a stins odată cu Diego.

Scriu și plâng. Îl văd în mii de imagini care mi se derulează fără oprire prin fața ochilor. Îl văd jonglând, sărutând mingea, mângâind-o, cum se întâmpla înaintea fiecărui meci, când se încălzea cu șireturile desfăcute la ghete, îl văd în acea cursă fenomenală de la mijlocul terenului împotriva Angliei, el singur împotriva tuturor insularilor în „sferturile” Mondialului, îl văd și în zbor, deasupra lui Shilton, plutind spre „Mâna lui Dumnezeu”, îl văd purtat pe brațe pe „Azteca”. Zeul fotbalului. Zeul Argentinei. Zeul lumii.

Îi văd toate golurile de la națională, de la Napoli, dar văd și acele clipe magice, cu el alergând pe un teren plin de noroi, la Acerra, o localitate săracă la 15 kilometri de capitala Campaniei, într-un meci caritabil, pentru a strânge bani și a ajuta un copil grav bolnav de care nimănui nu-i păsa. S-a certat cu președintele Ferlaino, care îi interzisese să joace acolo. A plătit el cele 12 milioane de lire italiene, cât era clauza asigurării pentru accidentări. Și datorită lui, acel copil a fost operat și a supraviețuit.

Pe 30 octombrie, când a împlinit 60 de ani, am scris despre el și fiecare părticică din mine vibra la fiecare cuvânt. Apoi, câteva zile mai târziu, a fost internat de urgență și operat pe creier. De atunci, mă rugam în gând să fie bine. Nu puteam accepta să-l pierd pe Diego. Se ridicase la cer Johan. Te rog, Doamne! Nu și Diego.

Scriu și plâng. E târziu. S-a făcut noapte. L-am pierdut pe Diego.

Comentarii (26)Adaugă comentariu

Tiberiu (3 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 21:24

" Mana lui Dumnezeu " ... acum va sta in dreapta lui Dumnezeu !

just1man21 (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 21:40

Daca ai plans dupa Cruyff, nu ai cum sa mai plangi dupa Diego....Maradona a fost cu totul altceva decat pefectiunea fotbalului promovata de Johan.Cruyff e cu Pele, cu Zidane....in alta categorie si pentru un anumit tipar de oameni...Maradonienii sunt unici, cum a fost el.

Un om (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 22:37

Ce zeu, domnule ? Ce e cu *** acesta ? A murit un jucător de fotbal. Un jucător de fotbal mai bun decât alții jucători de fotbal, de acord, dar nu un om mai bun decat alți oameni.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Ozzy (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 22:42

Plangi de ce? Mai juca Maradona fotbal acum? Ce ai pierdut? O porcarie de articol.

nebulaEXE (12 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 22:51

scrii si plangi, te cred. noi, microbistii, adica oamenii aia care nu-s pe statul de plata al unor diversi, plangem. dar noua nu ne alina maine boloni durerea. am vazut ca l-ai laudat. ti-ai sumecat mainile si l-ai laudat in articol pe site, nu aici. in halul asta ai ajuns. tu care criticai belgienii ca-l faceau praf din cauza faptului ca e depasit. doua saptamani mai tarziu, a fost dat afara fiindca a bagat clubul in groapa. ai mai venit cu o mizerie aici, mizerie in care-i luai apararea din nou. parerea ta e nula. esti o rusine de om si intinezi numele lui Diego Maradona de fiecare data cand il mentionezi, verbal sau in scris.

gigica (7 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 22:52

Cruyff, Pele, Messi? N-au avut nici macar un sfert din magia lui Diego! Daca la moartea lui Dobrin si a lui Balaci am fost trist, azi am plans asa cum am facut-o doar atunci cand mi-am pierdut tatal. Odihneste-i, Doamne, in pace pe amandoi!

Ionut (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 23:22

Frumos articol...de suflet. A fost unul dintre cei mai buni cu singuranta. RIP Diego. Theodor numai bine si curaj in momentele astea grele. Ai sustinerea mea, o seara buna din Scotia

TDV (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 0:00

Best, Cruyff, Maradona. 3 genii care acum sunt atacanți în echipa lui Dumnezeu...

Leo (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 0:52

De ce plangi prietene? Pentru cineva care s a sinucis incet dar sigur? Ok, toti suntem suparati intr un fel sau altul, a fost un fotbalist de clasa, dar de aici si pana la a plange e cale lunga! Nici macar nu era roman, cand o muri Hagi ce mai facem? Ne aruncam de la balcoane? El este simbolul Romaniei! Tot respectul pt fostul fotbalist Maradona, dar ca om nu l as niciodata un bun exemplu cuiva! Nici macar dusmanilor!

Pele (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 2:08

Un articol ce se vrea lacrimogen,cu un autor rudimentar din punct de vedere jurnalistic.Cine esti ma tu sa spui ca plângi ca un ridicol atât de mult dupa Maradona?!

Ilie (8 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 5:07

Plângi, dar banii pe clicuri îi iei. Sunteți niște corbi!

motanul incaltat (39 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 5:55

Citi ani aveai tu in 86?????? Am impresia ca esti un fel de Mihaita Plesan care s-a nascut stelist , avea camera decorata cu posterele lui Dinamo ,se ducea la scoala imbracat in alb-albastru culorile Craiovei. *** de om intr-un cuvint.....

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Gio (14 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 8:22

Bai Jumatate, tu trebuia sa te faci pictor!

pandele (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 8:42

"Moartea caprioarei" de labis Plang Mananc si plang Mananc ! Imi pare rau de Diego, dar ma consolez ca a murit un drogat. Dumnezeu sa-l ierte Mergi mai departe, familia ta e mai importanta da Diego

doilaunu (8 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 9:10

il inteleg pe jumatate

marian (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 10:30

poate cat traiesti vei reusi sa faci si tu un interviu cu messi daca nea ovidiu nu a reusit cu maradona.p.s realizezi cat de jos esti cu gsp cand zi de zi numai tanase man coman popescu mimi stoica zmarandescu?

MZM (16 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 11:37

Dupa ce am citit primul paragraf, cel cu litere ingrosate, mi-am amintit de o intamplare, transmisa din gura in gura, petrecuta demult, pe timpul comunismului, la teatrul „Maria Filotti” din Braila, unde se juca o piesa sovietica, de razboi. In scena cea mai dramatica, eroina piesei (care era si directoarea teatrului), cu parul despletit, urla de durere deasupra cadavrului iubitului ei, ofiterul erou, tocmai impuscat de inamici. Scena era... exagerat de zguduitoare, in sala spectatorii stateau sa izbucneasca in plans. In acel moment, un copil de 5 ani, venit la teatru cu parintii sai, nemaiputand suporta tensiunea, a sarit din scaun si a strigat cat a putut de tare: huo, ***, ca ai speriat lumea! Sala, desigur, a izbucnit in ras, iar actrita-directoare si-a dat inca odata in petec: s-a ridicat in picioare si s-a adresat publicului: persoanele cu copii mici să paraseasca sala!... Domnule ziarist, sa nu exageram, ca speriem copiii!

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

tango (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 13:52

A inceput sa mi se faca greata de potopul de articole care mai de care sa ridice osanale unui om care intr-o anumita perioada de timp a atras atentia lumii, fiind fara indoiala cel mai bun in domeniul sau la acea vreme. Sa nu uitam ca lumea este avida dupa eroi nascuti peste noapte iar disparutul DAM este unul dintre ei. Si totusi cred ca daca Maradona, dupa ce s-a lasat de fotbal, nu ar fi atras atentia cu ale sale iesiri extrasportive nu cred ca s-ar fi iscat aceasta tevatura din zilele noaste toti grabindu-se sa insire vorba cat m ai frumoase in incercarea de a atrage atentia asupra propriilor lor persone si la dramatismul prin care trebuie sa treaca. Si totusi dle Jumatate ce ar fi sa scrii despre adevarata problema a fotbalului mioritic si ti-as sugera un subiect: dictatura fanilor(offf era sa scriu a proletariatului!!) in care se ameninta prin presa in cel mai pur stil mafiot ca daca nu dai banii o sa avem noi grija de familia ta. Asa ceva nici in filmul The Godfather nu am vazut!!! Sa nu fim surprinsi cand o sa avem lupte de strada, sedii atacate si, Doamne fereste, crime totul in numele dreptului fanilor de asi apara echipa favorita. Binenteles ca voi, presa noastra cea de toate zilele, nu veti avea nici un amestec in incitarea spiritelor; vorba aceea nici usturoi nu a mancat si nici gura nu-i miroase.

gigica (7 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 14:36

Dati-ne voie, noua, celor care am copilarit si l-am idolatrizat pe acest "trisor drogat", ca astazi sa-i aducem un pios omagiu. De maine puteti reveni la "Christosii" vostri.

Alin (5 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 15:36

Ce mai conteaza cine a fost Maradona in afara terenului de fotbal? El a ales cine a fost si in teren si in afara terenului, asa cum orice om face ceea ce considera cu viata lui. Dar nu multi oameni vor ramane vesnici asa cum o sa ramana Maradona, cu bunele lui dar si cu relele lui. Si cred ca moartea lui a atins toate inimile microbistilor din orice colt al lumii.

nebulaEXE (12 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 15:47

am observat ca te-ai bagat si la munca de jos ca sa-i faci PR lu boloni. ti-am vazut articolele de pe sait. nu ai simtul ridicolului.

bogdan a (2 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 16:29

Cam patetic, la fel ca mai toate articolele de azi ... Da, a murit un fotbalist foarte bun, un capitan adevarat, care a creat un fenomen la Napoli. Dar totusi, pariez ca n-ai varsat nicio lacrima. Sa fim seriosi.

Bogdan D. (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 21:10

Trage-l de ureche pe colegul Naum, care tocmai a publicat un editorial, care provoaca scarba oricarui cunoscator de fotbal, nascut inainte de 1970-1975.

kappa1 (2 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 23:48

N-am varsat nici o lacrima la aflarea vestii mortii lui Maradona. M-am intristat un pic, pe moment. Am revazut goluri si faze postate prin ziarele din Romania. Am citit articole despre acest fotbalist legendar. A murit. Nimeni nu traieste la nesfarsit. Insa, intr-adevar, golurile inscrise si fazele create il fac un nemuritor in templul fotbalului. Un zeu. Nu cred ca e o exagerare. A fost un geniu al fotbalului, un fenomen. RIP Maradona.

Cristi (1 comentarii)  •  27 noiembrie 2020, 11:06

Sa faci un cult pt un jucator de fotbal este prea mult, a fost un simplu om talentat. Atat. Se stie ca america latina isi face culte pt unii jucatori sau sportivi. Astea sunt ei. Dar noi ??? Penibil.

Comentează