Doping? Ce glumă mai e și asta?
Încă așteptăm o decizie în cazul Ioniță, Takayuki, Fatai, plus clubul Astra. Nu de alta, dar pare că Agenția Națională Anti-Doping trage de timp
Glumeți ca nimeni alții, tratăm subiectul doping în registru de bășcălie. Ați văzut cum a fost întâmpinată solicitarea dinamoviștilor dinaintea derbyului cu FCSB. Ce mai vor, bă, și ăștia? Țara piere și baba dinamovistă nemâncată se piaptănă. Chestionat pe subiect, domnul antrenor-preparator fizic Toni Petrea a zâmbit ca un instalator care se crede inginer în mecanica fluidelor și a bălmăjit ceva că băieții antrenați de el ar fi curați ca roua dimineții. Și mai simpatic a fost recent numitul manager dinamovist Marius Nicolae.
De fapt, a cerut cineva control?
Aburcat în funcție chiar de facțiunea DDB, acesta a negat în fața microfoanelor că din partea clubului pe care îl reprezintă ar fi existat o solicitare de testare doping. Nicolae a invocat costurile acțiunii care ar fi trebuit suportate de solicitant. Adică de Dinamo. Noaptea minții, inițiativa unui control doping fusese fluturată tocmai de suporterii finanțatori, cei pe care se presupune că îi reprezintă M. Nicolae. Și de parcă toate astea nu erau de ajuns, a venit într-un final remarca macabră a lui Mihai Pintilii despre morții lui Dinamo de-a lungul anilor. De la Cătălin Hîldan la Patrick Ekeng, morți suspecte și povești tragice asupra cărora s-a așternut nu doar uitarea, ci și tăcerea. Nimeni nu s-a deranjat să afle ce s-a întâmplat cu adevărat. Ceva malpraxis, nițel ceas rău, și gata!
LPF face ordine. Ce glumă bună!
Vreți tabloul complet? ANAD (Agenția Națională Anti-Doping) așteaptă să îi cadă mură-n gură vreun caz cum a fost cu cei trei Feți-Frumoși vitaminizați de la Astra și își camuflează pasivitatea invocând lipsa fondurilor ori barierele birocratice. Iar Liga are ca obiect de activitate unic distribuirea banilor din drepturile TV. Vi se pare că ar trebui să existe un program de prevenție și educație în materie de combatere a dopingului? Sună frumos și profesionist, dar LPF nu are niciun interes să finanțeze așa ceva din tainul cluburilor.
Ignoranță, rea-voință, posibil în unele cazuri și interese ascunse. Alex Ioniță II, cel care și-a recunoscut vina în fața Comisiei de audiere a ANAD, tocmai a mărturisit că la Astra nu li s-a spus niciodată ce au voie să ia și ce nu, care este diferența dintre stimulente de efort și substanțe dopante, care sunt procedurile interzise (vezi perfuzia de la clinica soțului Andreei Berecleanu) și unde începe responsabilitatea sportivului. În schimb, medicul Astrei i-a sfătuit pe fotbaliști să se vitaminizeze singuri, că, deh, nu sunt bani pentru stimulente de efort.
Pe 18 februarie vom ști ceva
Comisia de Audieri a ANAD a amânat pentru 18 februarie decizia în cazul de dopaj al celor 3 fotbaliști de la Astra. Și din cauza (datorită?) presiunii mediatice, există semnale că totuși peste mai puțin de două săptămâni vom afla ce se întâmplă cu Ioniță, Takayuki, Fatai și cu clubul Astra. Dosarul este cât se poate de clar, dar asta nu înseamnă că avocații clubului și ai sportivilor nu vor ataca hotărârea la Apel. Că de-aia sunt avocați pe lumea asta, să găsească o chichiță în lege.