Trabajador sau impostor?
Trufie sau nepricepere? Ceva se întîmplă în relaţia lui Lopez Caro cu Vasluiul
Triunghiul echilateral al supremaţiei Provinciei trebuia să fie închis anul acesta de Vaslui. După CFR şi Unirea, galben-verzii erau aşteptaţi să arate aristocraţiilor prăfuite din Bucureşti forţa […]
Trufie sau nepricepere? Ceva se întîmplă în relaţia lui Lopez Caro cu Vasluiul
Triunghiul echilateral al supremaţiei Provinciei trebuia să fie închis anul acesta de Vaslui. După CFR şi Unirea, galben-verzii erau aşteptaţi să arate aristocraţiilor prăfuite din Bucureşti forţa unei investiţii sănătoase. În oraşul agrar-industrial care trăieşte din dispoziţia de viaţă a lui Adrian Porumboiu, sloganul „fotbal pe pîine” urma să bată şi povestea cu frunza carpatină a doamnei din Pleşcoi, şi străvechea zicală „fotbal şi circ”. Pentru că şi pîinea, şi fotbalul vin de la Marele Investitor. Senior al judeţului şi binefăcător descălecat într-o urbe în care nu se mişcase nimic de pe vremea domnitorului Ştefan. Bani cheltuiţi pentru angajarea unui antrenor spaniol cu o carte de vizită solidă, sume importante pe jucători transferaţi la cererea expresă a lui Lopez Caro, garant al seriozităţii, al respectării principiilor profesioniste, omul adus pentru a-i face uitaţi pe indigenii imperfecţi Lăcătuş, Dorinel, Rednic, Hizo. Rezultatul. Instrucţie în Giuleşti în ritmul impus de majurul Şumudică, apoi o reprezentaţie hilară cu nou-promovata Tîrgu Mureş, care nu mai e nici măcar ASA.
De ce la timpul trecut? De ce, măi jurnalistule, cînd s-au scurs doar două etape din aventura plăieşilor cu crampoane cumpăraţi tocmai din Brazilia şi Spania, din Ţările Baltice şi din Ţările care Ne Privesc de Sus? De ce te grăbeşti cu verdicte, măi? Nu poţi să ai răbdare nici măcar cît nea Adrian, etalon al nerăbdării capitaliste? Să vezi cum se sudează echipa, cum încep să funcţioneze relaţiile de joc? Cum se aşază pe teren filosofia despre fotbal a lui Lopez Caro? Aşa sînteţi toţi, o apă şi-un pămînt! Superficiali, puşi să faceţi rău, să vedeţi paiul din ochiul altuia. Cancanişti şi nihilişti!
Răspuns la somaţia acelei părţi nervoase a publicului. Spaniolul Lopez Caro a avut timp şi bani la dispoziţie pentru a alinia o echipă în stare să joace ceva din prima etapă. Ori măcar să nu se facă de rîs cu o nou-promovată. Două meciuri şterse, pe parcursul cărora nici hazardul, nici reaua voinţă a arbitrilor nu i-au împiedicat pe Wesley şi compania să arate ceva. În afara unei eleganţe tăcute, trufaşe şi a unui calm care aduce mai mult cu absenţa, Caro nu arată nimic. Nu-i exclus ca fostul pilot de încercare de pe banca Realului să nu se fi adaptat mediului vasluian, e posibil să existe o lipsă de comunicare între el şi jucători. Burdujan şi Cînu au intrat pe o listă neagră, să nu vă mire dacă vor cădea şi alte capete nobile. Da, teoretic şi practic mai e posibil ca Lopez Caro să repare din mers impresia penibilă a startului, dar apasă senzaţia că între el şi FC Vaslui e o nepotrivire de caracter. Şi mai am o senzaţie. Că Adrian Porumboiu, un om ambiţios, inteligent, pătimaş şi cotizant la greu în reţelele de telefonie mobilă, are fler la bursa de cereale de la New York, dar că nu are mînă bună la antrenori.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele