Obrigado, Vasili!

Vasili Hamutovski arată ca un fotomodel şi se comportă ca un gentleman. Bielorusul a venit în Ghencea la meciul cu Poli Timişoara, fiind aclamat de un stadion întreg. Un gest de recunoştinţă spontană al unor oameni care nu s-au simţit […]

Vasili Hamutovski arată ca un fotomodel şi se comportă ca un gentleman. Bielorusul a venit în Ghencea la meciul cu Poli Timişoara, fiind aclamat de un stadion întreg. Un gest de recunoştinţă spontană al unor oameni care nu s-au simţit trădaţi niciodată de tînărul înalt şi blond care apăra pînă nu demult poarta Stelei. Nici măcar atunci cînd prindea cîte o zi proastă. Şi mai prindea. Numai că el îşi vedea de treabă. Venise în România să apere, nu să bage deruta-n bibilici. Să cîştige un ban fără scamatorii şi schimonoseli. Acelaşi Vasili Hamutovski a rămas în inimile suporterilor stelişti, deşi cunoaşte bine  limba română. Hodoronc-tronc, ce legătură are ataşamentul tribunei cu acumulările lingvistice unui fotbalist? Răspunsul ni-l oferă managerul Mihai Stoica atunci cînd explică evoluţiile din ce în ce mai bune ale francezului Thereau. „Dacă ar fi ştiut româneşte, probabil că se comporta ca o eroare managerială”.

Aha! Carevasăzică domnul Carlos Fernandes nu e o eroare managerială, ci o victimă a lexicului comun româno-portughez. Un martir poliglot, care, spre deosebire de Cyril, blocat în je m’en fiche, a pus la suflet apostrofările suporterilor şi comentariile critice din presă. Pricepem din sarcasmul managerului general că asta ar fi problema jucătorilor străini transferaţi la Steaua. Contactul cu mediul dîmboviţean ostil prin excelenţă, cu xenofobia latentă a românilor. Ce ospitalitate, ce toleranţă? Bla-bla-uri de adormit copiii. Dl. Stoica ne ştie mai bine. Sîntem nişte afurisiţi de şovini, care cum prindem un venetic îi facem viaţa un iad. E adevărat, unul populat cu băuturi spirtoase, tutun şi dame de companie. Cu salarii competitive şi patroni înţelegători. Prea blînzi uneori.

Mihai Stoica este un om inteligent care serveşte periodic paradoxuri cu valoare de viruşi. Care din cînd în cînd mai dă cîte o aroganţă ăstora de la presă. El are merite incontestabile în arhitectura Stelei de azi, dar şi o serie de greşeli la activ. Una dintre acestea se numeşte Carlos, alta ar fi Saban. Nici Gigel Coman nu pare o mutare fericită. Thereau, Victoraş Iacob, Cristocea, Nicoliţă, chiar Ovidiu Petre vorbesc despre flerul lui MM, ceilalţi trei despre trufia oficialului convins că numai ceilalţi se pot înşela. S-au luat ori nu comisioane exagerate, e o problemă complementară. Peste tot există transferuri reuşite şi rateuri. Bani mai albi sau mai gri. Managerul stelist ne propune însă o spălare colectivă de creier, urmată de aplauze frenetice. Regretăm, e o ofertă pe care nu o putem accepta.