Viitorul a venit prea târziu!
Dinamo s-a impus după un meci în care a fost pe punctul să își facă seppuku. Nistor rămâne în continuare sufletul și plămânul unei echipe care se reconstruiește

Dacă nu vi se pare deplasată paralela, meciul dintre Dinamo și Viitorul a semănat cumva cu semifinala Cupei Mondiale la rugby dintre Anglia și Noua Zeelandă. Dinamo nu este totuși acea Anglie care a evoluat strălucitor contra All Blacks, deși pornea din postura de victimă. Dar pasivul din istoricul întâlnirilor directe, cele 6 înfrângeri din cele 9 întâlniri anterioare, acel usturător 0-5 din prima etapă a turului, chiar valoarea lotului, toate plasau echipa lui Uhrin în postura de outsider.
Golurile lui Perovici și Sorescu din minutele 29 și 31 au decontat apatia jucătorilor lui Hagi. Pe cât de consistenți și insistenți au fost Nistor și Mrzljak, pe atât de absenți și dezinteresați de fotbal au părut Houri și Matei. Pe cât de atenți și de preciși au arătat Puljici și Popescu, pe atât de rău s-au prezentat Mladen și Țâru. Iar cu Achim, care joacă la o viteză demnă de meciurile veteranilor, tabloul capătă contur. 45 de minute, deși a avut posesie 51%, Viitorul a pus doar o singură dată în pericol poarta lui Piscitelli, iar asta chiar în debutul partidei, prin Ganea.
Prima victimă a furiei lui Hagi a fost Artean. Cel care luase un cartonaș galben în minutul 5 a fost înlocuit după pauză de Ciobanu, iar primele minute ale părții secunde a meciului arătau o variantă mai aproape de original a Viitorului. Presiunea pusă de jucătorii lui Uhrin, marcajul și presingul permanent au recompus treptat scenariul primei reprize. Golul de 3-0 al lui Filip, după o degajare greșită a lui Căbuz, care era plasat prost și la șutul mijlocașului dinamovist, confirma că Dinamo se redefinește sub comanda lui Uhrin. Ce iluzie! Căci golurile lui Iancu și Boboc (din foarfecă!) au dat peste cap toate lucrurile bune făcute de dinamoviști, care au plonjat în penibil cu o voluptate demnă de o cauză mai bună. La 3-2 am revăzut ceva din deruta CFR-ului la Rennes, cu roș-albii în rolul vișiniilor de la Cluj. La fel ca acolo, suferinzii s-au salvat de la dezastru, nu și de la ridicol. Victorie Dinamo, dar ce chin!