Mall Steaua
Sărăcia de fotbal practicată de echipa lui Stoichiţă alungă toţi muşteriii
Trăim ca să cumpărăm. Marfă de tot felul, iluzii, tot un fel de marfă. Mii de români îşi rup hainele de pe ei şi răstoarnă rafturile cu produsele ieftine […]
Sărăcia de fotbal practicată de echipa lui Stoichiţă alungă toţi muşteriii
Trăim ca să cumpărăm. Marfă de tot felul, iluzii, tot un fel de marfă. Mii de români îşi rup hainele de pe ei şi răstoarnă rafturile cu produsele ieftine din malluri şi hipermarketuri nou lansate. E o frenezie care rimează cu isteria, dar mai ales cu sărăcia. Dacă aţi văzut imaginile de la Iaşi, unde pensionarii se băteau pe truse de bricolaj, iar mamele cu copii preşcolari de mînă îşi cumpărau drujbe pentrunuseştiece, nu se poate să nu fi avut măcar o strîngere de inimă. Asta după ce vă veţi fi amuzat.
Steaua seamănă izbitor cu un mall la finalul sezonului de reduceri. Intri în clădirea modernă, miroase a parfumuri de la Sephora şi a pîineturi scumpe de la Paul’s, numai că în magazine e ca după invazia lăcustelor. E ce a mai rămas după trecerea pasionaţilor de shopping. Cămăşi XXXL, sacouri XS, pantofi de copii la rafturile de adulţi. Marfă de necumpărat. Solduri prăfuite. Fotbalişti nepotriviţi pe posturi care nu sînt şi nu vor fi niciodată ale lor. Ovidiu Petre, ceasul care măsoară secundele în care Marius Alexe trece pe lîngă el şi pe lîngă Parpas. Tic-tac, tic-tac, pac-pac, pac-pac!
Steaua e o marfă de necumpărat. E o haină dintr-o stofă cîndva de calitate, acum năpădită de moliile amatorismului. Calitatea îndoielnică a multora dintre jucătorii din Ghencea a dus la reprezentaţia tristă din Ştefan cel Mare. Zapata, Baciu, Pleşan, Golanski, Toja, Parpas sau Pepe nu au, de fapt, nici o vină. Ei sînt produsul fanteziilor celor care conduc clubul, care alimentează imaginaţia lui Gigi Becali. Steaua arată rău pentru că nişte oameni plătiţi să antreneze şi să transfere fotbalişti nu şi-au făcut treaba. Amestecul patronului în alcătuirea şi viaţa echipei este real, dar de cele mai multe ori este alibi. Dacă Parpas e creaţia lui Stoichiţă, aşa cum s-a lăudat antrenorul roş-albaştrilor, cineva are problemă de percepţie. Ori noi, ori el.
Capitol separat al unei reprezentaţii triste. Petre Marin este chemat la schimbare în minutul 65 al derbyului. Intră Surdu, să mărească forţa ofensivă a Stelei. Ha! Sau ha, ha! Petre Marin iese şi e calmat cu greu. Jucase bine, numai că preacucernicul purtător al butonilor de aur se antepronunţase. E ceva naşpa cu Petrică, e dubios, e blat. Da, e blat cu forma sportivă, e dubios de tînăr la cei aproape 37 de ani ai lui. Şi atunci trebuie să îi dăm o lecţie. Să ştie el cine-i şefu în Ghencea! Nenorocirea e că toţi ştiu cine-i şeful acolo şi se întrec să-i ghicească gîndurile. Doar că asta nu ţine loc nici de fundaşi centrali, nici de atacanţi.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele