Marcel Răducanu, bitte!

Rânduri-recunoștință pentru un fotbalist uriaș și unul dintre ultimii romantici. Trădător de țară pentru regimul comunist și turnat la Securitate de către un coleg de națională. Viața de roman a unui român

Îi țin bine minte coama blondă, ușor ciufulită. Trecea pe lângă adversari fără să dea impresia că driblează. Era ceva natural, ușor și foarte frumos în tot ce făcea pe teren. Fotbalul lui venea dintr-un spațiu al libertății și al bucuriei pe care nu le-au pervertit antrenori și sisteme. Se juca. Nu voia să își umilească oponentul, doar îl tachina. El era pur și simplu altceva. Lumină, culoare, ploaie caldă de vară. Așteptam meciurile lui ca pe o răsplată. Îl iubeam și îl admiram și îmi era cumva ciudă că juca la „ceilalți”, nu la echipa cu care țineam eu. Copiii au și ei dilemele lor existențiale, deși nu îl frecventează pe Jean Paul Sartre.

Familia marilor fotbaliști
Marcel Răducanu tocmai a împlinit 65 de ani. Corpul lui spune povestea pe care o spun corpurile tuturor sportivilor de performanță. Sechele, dureri, operații, recuperări, alte operații, din nou recuperări. Suferința ca decont al gloriei. Pe Marcel Răducanu, drumul dintre al șaselea și al șaptelea deceniu de viață l-a găsit cu coloana praf, deși el era cel care acum 3-4 decenii provoca adversarilor iremediabile dureri de spate. Marcel nu mai seamănă cu rebelul din anii ’80, iar coama blondă este doar amintire. Dar câți dintre noi mai seamănă cu cei de odinioară?

Anul acesta, Marcel s-a sărbătorit acasă, cu ai lui. Anul trecut a sărit peste, fiindcă murise Ilie Balaci. Nu au ținut niciodată legătura Ilie cu Marcel, nu fuseseră apropiați. Dar Marcel a simțit că îi este dator lui Ilie ca unui membru al familiei. Familia marilor fotbaliști. Ce păcat că naționala nu i-a putut aduna pe doi dintre ultimii romantici ai fotbalului nostru! Poate nu doar al nostru.

Comuniștii l-au șters
Marcel Răducanu are doar 21 de selecții pentru naționala României fiindcă la 27 de ani a rămas în Germania într-o vreme când un astfel de gest era considerat act de trădare. Și timp de 6 ani chiar așa a fost! Regimul comunist îl condamnase în contumacie pe căpitanul de armată Răducan Marcel refugiat în Germania și legitimat la Borussia Dortmund. Autorul golului epopeic din poarta lui Clemence la acel România-Anglia 2-1, din 1980, fotbalistul român al aceluiași rotund 1980 dispăruse din toate cronicile și din toate statisticile. Comedie neagră, pentru cei care încă suspină după binefacerile acelor vremuri, Marcel Răducanu nu mai exista nici măcar în caseta tehnică a partidei cu Anglia. În Almanahul Sportul din acel an, almanahe, almanahe, deh!, echipa României număra doar 10 jucători!

Borussia, scrumiera și turnătoria lui „Doru”
Doar 21 de selecții, mult sub alde Cociș și Florescu „Geo Flores”. Să plângem? Să râdem? Mai bine a doua variantă, Marcel este un om cu un simț al umorului special. 6 sezoane în tricoul Borussiei Dortmund înseamnă mult. Și sigur că astăzi nu mai poți să te duci la președintele clubului să faci stop la o scrumieră de cristal de câteva kilograme. Episodul este cât se poate de adevărat și a fost repetat de Marcel la un Proces al Etapei din anii ‘90. Cu un aer firesc, ca atunci când reușești o preluare banală după o pasă a lui Liță Dumitru sau Puiu Iordănescu. Ca toți oamenii însemnați cu un talent unic, Marcel a trecut senin prin viață. Nu știe să fie ranchiunos. Nu îi poartă pică, de exemplu, lui Doru, cel care îl turna la Securitate. Doru era numele de cod al informatorului Rodion Cămătaru. Nu este o coincidență de nume. Urâte timpuri!

Sărbătoarea sufletului
Să îl celebrăm pe Marcel Răducanu văzând și revăzând puținele imagini care s-au păstrat cu el! Priviți driblingul scurt și șutul care trimite mingea în poarta apărată de marele Clemence, luați aminte la ce reușea pe teren la Dortmund. Sunt crâmpeie de fotbal, felii de viață. Priviți-l voi, cei care vreți să vă aduceți aminte, dar mai ales voi, cei care nu l-ați apucat jucând! Voi, mari microbiști și ultrași neînfricați. Voi, cei care vă considerați fotbaliști, analiști, specialiști! Este o sărbătoare a sufletului. La mulți ani, Marcel Răducanu!