Modelul Pintilii

Un fotbalist important, tipul anti-vedetă, se pregătește de retragere. Moment potrivit să luăm o mică pauză și să-i mulțumim

Mihai Pintilii nu are nevoie de serenade înainte de retragere. Nu este genul de persoană lirică.

A nu se confunda însă lirismul siropos cu sensibilitatea. Iar cu personalitatea, nici atât. Ieșirea lui Mihai din scenă nu ne va lăsa nici mai săraci, conform clișeului, nici mai bogați. Că, de, scăpăm de un „nebun”. Sărac spiritual și în moarte clinică morală, fotbalului românesc îi va lipsi însă personajul tip Pintilii.

Practicant al ideii de sacrificiu

Nesofisticat, abrupt de sincer, lucid. Frust în exprimare, dar foarte coerent. Respectuos până la obsesie cu meseria lui. Exigent cu sine, cerându-le celorlalți aceeași seriozitate. Practicant natural al ideii de sacrificiu pe terenul de fotbal. Cântată și vorbită de mulți, dar rareori aplicată. Sigur că nu vorbim despre fotbalistul perfect.

Școala maidanului

Mihai Pintilii nu a fost niciodată astfel de jucător. Nici nu a avut pretenția asta. Cum să pretindă așa ceva unul care a debutat în prima ligă la 22 de ani? Un fotbalist care nu a urmat pașii firești ai junioratului și care și-a șlefuit singur deprinderile de jucător. Pe maidan sau în ligile inferioare, care tot maidan se cheamă că sunt. Hârlău, Lugoj. Auxerre Lugoj, ce frumos sună! Harnic și dedicat pe teren, în egală măsură pasator de calitate și abil recuperator de mingi de la adversar, aspru în joc, nu o dată la limita regulamentului (trăsătură care s-a accentuat în ultimii ani, pe fondul regresului fizic cauzat de înaintarea în vârstă), lui Mihai Pintilii nu s-a gândit nimeni să-i zică Mișu sau Mișulică.

Minuni? Nu, dăruire

Cu el nu te tragi de șireturi și nu te bați pe burtă. Și, da, după ultima nenorocită de accidentare, Pintilii a apărut și cu o mică burtică la pachet! Asta-i viața, mai devreme sau mai târziu cam pe toți ne ajunge. Bun, și atunci ce are așa deosebit fotbalistul ăsta care a debutat la națională cu Victor Pițurcă, dar care a mai fost selecționat și de Iordănescu, și de Daum, și de Contra? În total 43 de apariții sub tricolor. Ce minuni face el pe teren sau în vestiar? Simplu, niciuna! Doar că impune respect. Oferă un exemplu de dăruire necondiționată coechipierilor, adversarilor. Acest tip de fotbalist care nu trișează este pe cale de dispariție nu doar în fotbalul nostru. Mihai Pintilii cinstește noțiunea de joc bărbătesc într-o vreme în care moda este alta. Nu intrăm în detalii, căci gardienii sexismului stau la pândă.

Trădat de organism, cinstit cu el însuși

Personalitatea lui Mihai, de om călit cu greutățile vieții încă din copilărie, o copilărie aproape și de casa bunicilor din Ruginoasa (comună unde datina este ca sătenii să se bată cu bâtele la cumpăna dintre ani!!), este cea care l-a făcut special. Un om a cărui normalitate a ajuns să fie excepție și model urmează să se retragă. Chinuit de accidentări, trădat de un organism care a obosit și nu mai vrea să îl asculte, dar în continuare lucid, Mihai Pintilii va rămâne printre noi gata să ne ajute să trăim fotbalul cu echilibrul de care numai oamenii cu capul pe umeri sunt capabili. Și poate, cine știe, undeva pe la țară, vreun copil sărac se va simți atras de modelul acesta în fond atât de neatrăgător. Și va deveni următorul Pintilii.