Agentul 007. Adică șapte zerouri
Detestă când se scrie despre ei, nu au nevoie de publicitate. Meseria lor este să-și vândă marfa. Iar fotbalul de azi stă cumva la mâna lor

Mino Raiola, Pini Zahavi, Jorge Mendes. Ați auzit de ei. Sunt vârfurile, celebritățile printre agenții de jucători. Raiola, Mendes sau Zahavi sunt un fel de Messi, Cristiano și Neymar printre negustorii de jucători de fotbal. Dar de fapt sunt mii, zeci de mii. O pădure de negustori.
Odinioară se numeau samsari
Frații Becali, spre exemplu, au fost și ei pe acolo, pe aproape. Cam la nivel de Europa League să zicem, prin comparație cu cei pomeniți, din zona Champions League. Cei care îl plimbă pe Icardi sau pe alde Mourinho pe la toate marile cluburi și de fapt pe nicăieri au agonisit averi peste ale celor pe care chipurile îi reprezintă. Odinioară, cei care se ocupau cu așa ceva se numeau impresari și cel puțin aparent nu aveau o importanță așa de mare. Sau nu ne dădeam noi seama. Nu deveniseră ei înșiși personaje. Interesant, pe vremuri acestor indivizi li se spunea și samsari, denumire care definește parcă mai clar profilul profesiei.
Anecdotă fotbalistică
Dar să fim mai buni, căci fiecare câștigă cum poate o pâine. Sau un Boeing. Să fim mai buni și să spunem o anecdotă din care vom înțelege cât de cât cum funcționează mecanismul pe care noi, neofiții, nu îl înțelegem. Precizare, ca să n-avem vorbe. Orice asemănare cu fapte și personaje reale nu este deloc întâmplătoare. Și acum povestioara. Se făcea, așadar, că agentul unui jucător apreciat, de la un club important, foarte important din Liga 1, îl sună pe cel mai înalt oficial al unui club de mare tradiție din prima ligă. Cel care se recomandă a fi reprezentantul lui Kokovici, îl vom numi așa pe fotbalist, îi transmite interlocutorului că are ceva de vânzare. Pe Kokovici însuși.
Kokovici din Aiurg
Șeful clubului fără nume, doar inițiale, rămâne cicumspect, dar nu își repede partenerul de dialog. Nu are nicio dovadă că vorbește chiar cu agentul lui Kokovici, că nu este deci victima unei farse. În plus, nu înțelege de ce jucătorul în cauză ar dori să se transfere. K. are un contract solid cu gruparea din Aiurg, un salariu foarte bun, este apreciat, prinde primul „11”. Mai mult, pe un palier temporal palpabil mai are și perspectiva unor bonusuri importante prin participarea la meciurile din cupele europene, acolo unde echipa lui s-a calificat deja.
Ce i-ar putea oferi în plus clubul de mare tradiție, în căutare de nume, de antrenor, de suporteri, de stadion? De ce ar abandona K. un loc de muncă stabil și generos plătit pentru o experiență într-un loc în care domnește haosul și unde urmează a fi, cu prima ocazie, preșul pe care se șterge patronul pe picioare? Ce l-ar putea îndemna pe Kokovici la o astfel de nebunie?, se întreba șeful clubului în timp ce discuta la telefon cu emisarul neverosimilei oferte. Avea și răspunsuri conducătorul clubului, nu doar întrebări. Pentru că aparține acestui sistem.
Triunghiul Bermudelor
Managerul știe, de exemplu, că pe Kokovici nu l-ar interesa să se transfere, că stă confortabil acolo printre aiurgezii și aiurgezele care l-au adoptat. Dar interesul agentului este cel care mișcă lucrurile în cele mai multe cazuri. Provoacă crize, naște discordii între clubul proprietar, clubul destinație și fotbalist. Triunghiul Bermudelor din fotbal. Agenții sunt factori de mișcare în fotbal, dar factori artificiali. În cazul în care Kokovici îmbătrânește în Aiurg, el, impresarul, ce mai câștigă? Gura lui ce mai mănâncă?
Faptul că omul nostru de fotbal nu i-a închis telefonul celui care se recomandase a fi agentul lui Kokovici face parte din regula jocului. Nu știi niciodată de unde sare iepurele, și dacă nu ai scouteri pricepuți mergi la noroc. Pe ce îți zice Ana, Luana sau Nirvana. Zeci de agenți sună zilnic să își traficheze marfa. Uneori apelează direct numărul patronilor, iar managerii nu pot decât să ia act de voința celui care deține puterea financiară. Bun venit în mirifica lume a fotbalului!
Beta Chiricheș
Povestea transferului bulgarului Bojidar Ciorbadjiski, versiunea beta a lui Chiricheș, potrivit unui ziarist de la Sofia, trebuie citită în această cheie anecdotică. Aceea în care fanteziile despre fotbal ale unui patron intră în rezonanță cu forfota agenților care miroase de la o poștă a chilipir și comision gras. Odată realizat transferul, FCSB s-a pricopsit cu încă un fundaș cu care să dea de pământ Becali. Ca să ieșim din anecdotă.