Turneul Campionilor Obosiţi
Tenisul a făcut ultima haltă a anului la Londra. O gară luxoasă cu pasageri vlăguiţi
Mănîncă prost şi în general nesănătos. Apoi îşi sting setea cu bere. Despre vinurile lor se spune că sînt numai bune pentru acrit salatele. Numai […]
Tenisul a făcut ultima haltă a anului la Londra. O gară luxoasă cu pasageri vlăguiţi
Mănîncă prost şi în general nesănătos. Apoi îşi sting setea cu bere. Despre vinurile lor se spune că sînt numai bune pentru acrit salatele. Numai că englezii nu îşi mută ororile din bucătărie în sala de teatru. Nu totul trece prin stomac, par să ne spună cu fiecare spectacol. Sînt maeştrii neîntrecuţi ai punerii în scenă. Ştiu să captiveze, au darul natural să transmită fluidul numit emoţie. Shakespeare nu putea apărea în altă parte decît acolo unde în aproape fiecare cetăţean zace un actor desăvîrşit şi un cîntăreţ de talent.
Aşa se explică de ce arena O2 din Londra a întîmpinat Turneul Campionilor cu un fast discret, inaccesibil celor obişnuiţi cu strălucirea directă şi banală în perfecţiune a altor şi altor săli faimoase din lumea civilizată. În paranteză trebuie spus că noi nu avem vreo o legătură nici cu banalitatea perfecţiunii, nici cu fastul discret. Înapoi la somptuoasa londoneză O2. Lumina albăstruie învăluia publicul atunci cînd se juca şi creştea în intensitate pe timpul pauzelor, cînd penumbra cădea peste terenul unde cei mai buni tenismeni ai lumii urmau să ofere ceva nemaivăzut. Sau poate că nu.
Djokovici, Soderling, Nadal şi Davîdenko într-o grupă, Federer, Del Potro, Murray şi Verdasco în cealaltă. Primii doi din fiecare grupă se calificau în semifinale, iar cîştigătorii urmau a-şi disputa finala. Totul minunat, dar pînă la un punct. Criteriul de departajare în cazul parităţii meciurilor cîştigate nu era victoria directă, ci setaverajul. Iar apoi, gameverajul. Aşa se face că Murray a pierdut locul în penultimul act al turneului, fiindcă Federer şi Del Potro au jucat ca Bistriţa cu Ceahlăul pe vremuri, adică foarte atenţi să le fie bine amîndurora. În dauna celui de-al treilea. Roger şi-a adjudecat setul care îl clasa pe locul întîi al grupei, iar Juan Martin, consumatorul de antricoate în sînge, a cîştigat partida, dar nu oricum, ci cu un 6-3 în setul decisiv, necesar şi suficient să-l lase pe dinafară pe Andy Murray. C-aşa-i în tenis, ladies and gentlemen! Bani mulţi şi cinism cît cuprinde.
Ceva similar s-a petrecut pe partea de tablou a lui Djokovici, care a păţit la fel ca scoţianul. Deşi îl bătuse pe Davîdenko, deşi avea tot două meciuri cîştigate, Nole a rămas cu buza umflată. Un regulament imbecil care a văduvit, probabil, turneul de nişte întîlniri mai acătării. Djovovici şi Murray intraseră bine în competiţie. Cu chef. Fiindcă de la Turneul Campionilor au absentat şi tensiunea, şi suspansul, şi tenisul de mare clasă.
Exceptîndu-l pe Davîdenko, eficient şi inexpresiv ca un agent KGB, ceilalţi au arătat vlăguiţi. Lipsiţi de chef, în aşteptarea vacanţei. Nadal a intrat la apă după o întrerupere în care şi-a tratat genunchii şi probabil şi-a purificat sîngele, Federer a demonstrat la sfîrşitul semifinalei cu rusul că bădărănia poate fi şi marcă elveţiană, Del Potro cade pradă crizei de idei cînd nu-i intră lovitura de dreapta, altfel o execuţie unică. Djokovici este inegal, faţă de el însuşi în primul rînd. Lui Soderling îi lipseşte charisma. Soderling este un suedez puternic şi cam atît, iar comparaţia cu alţi suedezi puternici, dar nu numai, precum Borg, Wilander sau Edberg, nu-i este favorabilă.
Tenisul ia vacanţă. Jucătorii vor reveni la fel de bogaţi, la începutul anului viitor. La fel de bogaţi şi de blazaţi. Nu bătătorii de covoare vor ucide tenisul, ci blazaţii aceştia înavuţiţi. Prea avuţi ca să nu fie cinici, prea bogaţi pentru a-şi permite gesturi de fair-play.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele