Pentru cine? Pentru ei!

Peste mai puţin de două săptămâni urmează un meci de tenis care nu va influenţa nici nivelul de trai al românilor, nici soarta Basarabiei. Dar care trebuie tratat ca un eveniment naţional

Se apropie meciul Franţa-România din semifinalele Fed Cup. Nu trepidant deocamdată, tenisul mondial îşi trage sufletul după sezonul pe hard-ul nord-american şi înainte de festinul pe zgura europeană. Cu punctul culminant Roland Garros. La Rouen, acolo unde pe 20 şi 21 aprilie se va disputa întâlnirea dintre românce şi franţuzoaice, se va juca în sală, dar pe un teren de zgură.

Surpriza, absenţa surprizei
Terre battu, aşa îi zic cei din Hexagon. Este o suprafaţă dragă atât nouă, cât şi lor. Poate mai dragă jucătorilor şi jucătoarelor noastre, de aceea opţiunea adversarilor pare cumva ciudată. Julien Benneteau, până mai ieri tenismen în activitate în circuitul profesionist (25 ATP cea mai înaltă poziţie) şi noul căpitan nejucător al selecţionatei gazdă, tocmai a anunţat componenţa lotului francez.

Surpriza este tocmai absenţa surprizei, adică prezenţa Carolinei Garcia în capul listei. A 21-a în ierarhia la zi WTA, Garcia este cel mai bine clasată dintre franţuzoaice. Posibila ei absenţă nu era legată de valoare, ci de conflictul mocnit cu Kristina Mladenovic, fosta ei bună prietenă. Mă rog, de-ale fetelor. Dacă nu vă sună prea misogin!

Media aritmetică
Aşadar, Caroline Garcia (21 WTA), Alize Cornet (54 WTA), Kristina Mladenovic (63 WTA la simplu şi 3 WTA la dublu) şi veterana Pauline Parmentier (53 WTA) sunt viitoarele oponente ale Simonei Halep (2 WTA), Mihaelei Buzărnescu (31 WTA), Irinei Begu (82 WTA), Monicăi Niculescu (133 WTA) şi Ralucăi Olaru (35 WTA la dublu, fără clasament la simplu!). În acest punct îndrăznesc să vă propun un joc simplu, aritmetic.

O medie aritmetică a ipoteticului loc al fiecărei echipe. Cumulate, poziţiile din ierarhia WTA ale celor 4 jucătoare franţuzoaice ne oferă un loc 48 WTA. Prin comparaţie, clasamentul mediu al fetelor noastre (minus Olaru) ar fi 62 WTA. Deşi România aliniază o echipă cu a doua jucătoare a lumii şi cu a 31-a.

Echilibru farmaceutic
Este justă o astfel de perspectivă? Redă media aritmetică forţa de ansamblu a echipei? Sau cât contează omogenitatea grupului în condiţiile în care doar două jucătoare din fiecare tabără îşi dispută meciurile de simplu? O asemenea abordare, cu media aritmetică a primelor două rachete, ne oferă un scor favorabil. 16,5 la 37,5 pentru România.

Asta în condiţiile în care, la noi, alături de intangibila Simona Halep (2) va evolua Mihaela Buzărnescu (31), iar franţuzoaicele vor miza cel mai probabil pe Garcia şi Cornet.

La ele lucrurile par bătute în cuie. La noi nu este exclus însă ca Irina să fie o opţiune serioasă şi pentru simplu, nu doar la dublu alături de Monica Niculescu. Asta în condiţiile în care exceptând turneul de la Charleston, Buzărnescu a avut un start ratat de an 2019. Vi se pare că despicăm firul în patru? Da, şi probabil că asta trebuie să facă şi Florin Segărceanu, omologul lui Benneteau.

Va fi o confruntare influenţată de cele mai mici detalii, una care va sta sub semnul echilibrului farmaceutic. Suprafaţa de joc, publicul, mai ales forma de moment a jucătoarelor, rezistenţa lor la presiunea întâlnirii, toate vor conta în stabilirea rezultatului final.

Factorul public
Tactica subînţeleasă „Halep îşi câştigă meciurile, apoi mai vedem noi!” nu este nici profesionistă, nici productivă. Simona nu este nici condamnată să câştige mereu, nici infailibilă. Ar fi păcat să ratăm acest moment tocmai pentru că vine după victoria dramatică în faţa Cehiei.

Şi fiindcă am amintit de factorul public, de hărmălaia tip Ligue 1 pe care o produc francezii la meciurile lor de Cupa Davis sau Fed Cup, mai nou deţinem încă o armă care ne lipsea în trecut. Suporterul român din diaspora. Numeros şi entuziast. Tot mai prezent pe stadioanele şi arenele unde luptă ai lui.

Poate mai mult decât noi, cei de acasă, oamenii aceia au nevoie de o poveste cu final fericit. Care să îi facă să se simtă mai aproape de casă, de ai lor. Iar în loc de acel oribil strigăt al unor domnişoare de la handbal – „Pentru cine jucăm noi? Pentru noi!” – ar fi frumos ca Simona şi colegele să aducă o schimbare esenţială. Pentru ei!