Planeta durerii. Şi o speranţă
Lacrimi, suferinţă, tristeţe. Dar o calificare meritată, fiindcă răsplăteşte munca unui întreg turneu

România este în semifinala Campionatului European de handbal fără Cristina Neagu, accidentată grav în meciul cu Ungaria. Ea (se) plânge cel mai puţin. Superb, Cristina a găsit puterea să nu se alăture corului naţional de bocitoare.
Lecţie degeaba
Virus localizat în special la nivelul televiziunilor. Acolo înfloreşte oportunismul ca nicăieri altundeva. Acolo unde nu găseşti doi, trei oameni care să ştie câţi jucători are o echipă de handbal, se plânge la foc automat. Binefăcătoare antiteză, discreţia Cristinei succesivă accidentării constituie o lecţie pentru cei care aşteaptă să-şi dea ochii peste cap, sforâind patriotism de tarabă. Sigur că lecţia va rămâne neînvăţată.
Pur şi simplu un mare ghinion
Să privim mai departe. Jelania asta în mare măsură ipocrită nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, ne aruncă într-un defetism păgubos. Accidentările sunt parte (dureroasă) a sportului de mare performanţă. Apropo, acum foarte mulţi ani Brazilia a câştigat o cupă mondială la fotbal fără Pele, victima violenţei programatice a adversarilor. Nu a fost cazul la Cristina Neagu. Unguroaica Szimonetta Planeta a comis un fault de joc, nimic mai mult, iar accidentarea vedetei noastre nu trebuie cercetată în presupusele intenţii criminale ale adversarei. Poate că suprasolicitarea şi supralicitarea Cristinei au cântărit mai mult decât faultul Szimonettei.
Noi plătim, nu creştem jucătoare!
Convocarea Biancăi Bazaliu în regim de urgenţă, ca înlocuitoare a Cristinei Neagu, deschide un capitol interesant. Incomod şi mai puţin plăcut, căci vorbeşte despre felul în care nu ştim să ne creştem jucătoarele. Bianca Bazaliu a fost una dintre vedetele echipei de junioare a României care câştiga Campionatul Mondial U18 în 2014. Legitimată în prezent la CSM Bucureşti, Bazaliu evoluează sporadic, fiindcă gruparea finanţată de Primăria Generală nu are timpul şi scopul să şlefuiască o viitoare Cristina Neagu.
Nu, dragi „handbalişti”, CSM îşi propune obiective „măreţe”. Cum observ că e la modă să se papagalicească acum. CSM, care cheltuie bani publici, le are pe Cristina Neagu şi alături de ea încă o cohortă de vedete-mercenare în scopul declarat de a câştiga Liga Campioanelor. A ieşit o dată, când toată lumea se aştepta mai puţin. Dar oamenii sunt perseverenţi în cheltuirea banilor. Că nu cheltuie de la ei, cheltuie de la noi. Dacă vă miroase a populism această abordare, scuze! Acesta este meniul astăzi.
Outsider. Nu e rău
Frumos ar fi ca Bianca Bazaliu să strălucească pe locul lăsat liber de Cristina. Ca ea, alături de Crina Pintea şi Eliza Buceschi, să pulverizeze toate îndoielile şi opinia generală că România va fi victimă sigură în faţa Rusiei. Şi poate că postura de outsider presupune şi avantaje. La Paris, inclusiv publicul local va susţine mai degrabă România, nu echipa eternului Trefilov. Înţelegeţi de ce. Dat fiind contextul, este de anticipat că nici arbitrajul, veşnica noastră spaimă, nu ne va fi potrivnic. Franţa, ca posibilă finalistă, ar prefera acolo România. Esenţial este ca fetele să se adune, să îşi şteargă lacrimile şi să fie lucide. Aşa cum nu au fost trei sferturi din meciul cu Ungaria.
Limpezimea gândurilor exprimate la final de Pintea şi de Buceschi trebuie prelungită pe teren. Astfel, portarul advers nu va mai părea mai mare decât poarta însăşi. Hai România!