Ceva care ne încurcă
Sportul este copilul abandonat al tuturor guvernelor. Ne amintim de el rar, când ne auzim imnul la vreo mare competiţie. Lăcrimăm niţel, apoi ne revenim

Urmărim cu detaşare orice schimbare de ministru al sportului. Speranţa s-a dus demult să concureze în ligi mai curate. Constantin Bogdan Matei este noul titular al portofoliului de la sport şi tineret, el înlocuind-o în funcţie pe colega de partid, faimoasa Ioana Bran. Dar pe cine mai interesează cine conduce sportul românesc? Ce, nu merge şi singur?
Perpendicularii şi paralelii
Guvernanţii indiferent de culoare politică nu consideră sportul o prioritate. Nu este o impresie, a spus-o la un moment dat foarte explicit cineva din actuala Opoziţie, fostă Putere. Ca să îi lămurim de la început pe vigilenţii obsedaţi că ţinem ba cu Statul Paralel, ba cu Statul Perpendicular. Din cât pricepem şi noi, acum la Putere sunt perpendicularii. Lor le este perpendicular ce se întâmplă cu alegătorii. Celorlalţi le este paralel. Interesul acestora cu al oamenilor se întâlneşte la infinit, adică niciodată. Aşadar, totuna. Căci perpendicularitatea şi paralelismul guvernanţilor ating cote de avarie atunci când este vorba despre MTS.
Cultura are dublu
Dezinteresul solid faţă de fenomenul sportiv este ilustrat cel mai bine de sumele alocate. 517,3 milioane de lei este bugetul MTS pentru anul 2018. În euro, 110 milioane. Ca să înţelegem ridicolul sumei alocate sportului şi tineretului să vedem prin comparaţie ce bugete au alte ministere. Cultura, nici ea o favorită a guvernelor postdecembriste, beneficiază de 1,1 miliarde de lei, adică 234 milioane de euro. Mai mult decât dublu faţă de MTS. O, da, ni se şopteşte că este anul centenarului şi ţara geme de evenimente dedicate Marii Uniri. Cum, nu le-aţi văzut? Neatenţilor! Dar de cultură prin sport aţi auzit? Noi, nu. Alţii, da.
Buget pentru dietă
Mergem mai departe. Ministerul Sănătăţii, boala cronică naţională. Alt domeniu subfinanţat prin tradiţie. 8,76 miliarde de lei pentru exerciţiul bugetar 2018. Adică 1,863 miliarde euro. De 17 ori mai mult decât sportul. Măcar să fie folosiţi cum se cuvine, fiindcă nu are nimeni pretenţia că pregătirea lotului olimpic de canotaj este mai importantă decât blocurile operatorii pentru intervenţiile chirurgicale pe cord. Deşi ştim că sportul este izvor de sănătate. Ajungem prin ricoşeu la deja fosta „ministră” a sportului, Ioana Bran. Ea stabilise că 25 de lei diurnă, „pe zi” precizase doamna, ar fi suficienţi pentru pregătirea/hrana unui sportiv din lotul naţional de kaiac-canoe. Că ei ţin dietă să fie în greutate şi să nu ia barca apă!
Urmaşul moştenitoarei de distilerii
Constantin Bogdan Matei, înlocuitorul Ioanei Bran, a făcut sport. A fost chiar fotbalist în Liga a 3-a. Sigur că asta nu îl califică drept un bun manager al MTS pe pesedistul de 38 de ani. Există măcar şansa de a nu mai avea parte de declaraţii ingenue precum ale doamnei moştenitoare de distilerii. Contrar aparenţelor, România este angrenată în continuare în organizarea unor meciuri la Euro 2020, capitol la care ne mişcăm nu încet, ci foarte încet. În măsura în care domnul Matei a trecut peste problematica legilor din Codul lui Hammurabi, ar fi timpul să arate că MTS nu este doar o sinecură pentru băieţii şi fetele cuminţi din partid.
2019 este an preolimpic. Până la Euro 2020 a rămas un an şi jumătate. Iar în Grant nici măcar nu au intrat buldozerele! Aşa suntem noi, sentimentali şi sensibili cu vestigiile.