Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
România nu este o echipă!

Radicevici, Grbici, Mehmedovici. Pe bancă, Kim Rasmussen. Cunoștințe mai vechi, adversare mai noi. În zi bună, Muntenegru poate bate pe oricine. Dovadă victoria cu Norvegia la distanță de 5 goluri. România are nevoie tot de o victorie la măcar 5 […]

...

Taci!

Asistăm de niște ani la o degradare alarmantă a relației jucător-antrenor în tenis. Poate ar fi și mai potrivit să spunem jucătoare-antrenor, fiindcă majoritatea copleșitoare a situațiilor provin din tenisul feminin. Antologica secvență în care Sorana Cîrstea îi cere arbitrei […]

...

Cine este cel mai mare adversar al naționalei României?

Calculele hârtiei indicau naționala masculină de handbal a României favorită în dubla întâlnire cu omoloaga din Kosovo. Incredibil, mai există așa ceva! Naționala Kosovo este una dintre puținele reprezentative în fața căreia România mai poate fi considerată favorită. Ca să […]

...

Dinamo pe modelul Barcelona

Totuși, modelul propus de asociația DDB este inspirat din organizarea unor cluburi ca Barcelona.

Lucrul esențial în acest tip de conducere este absența unui patron, a unui privat care face doar ce îl taie capul. În cazul unor entități ca […]

...

Acești doctori care îl enervează pe Marica

Hai că nici LeBron James nu ar fi zis-o mai bine decât Ciprian Marica! „Ne-am săturat de ăștia scoși în față să bage groaza în populație” este o frază-manifest a zilelor pe care le trăim și numai un om cu […]

...

Graba lui Bourceanu

N-a mai avut răbdare. Stătea primul în capătul tunelului atunci cînd echipele se întorceau pe gazon şi privirea lui măsura terenul cu lăcomie. Hai, hai că pierdem timpul! La 24 de ani ştie că timpul începe să devină adversar. Unul […]

miercuri, 5 august 2009, 10:37

N-a mai avut răbdare. Stătea primul în capătul tunelului atunci cînd echipele se întorceau pe gazon şi privirea lui măsura terenul cu lăcomie. Hai, hai că pierdem timpul! La 24 de ani ştie că timpul începe să devină adversar. Unul implacabil, parşiv, neobosit. Ştie şi simte asta. Mai ştie că el nu are driblingul şi viteza lui Gigel Bucur, fuleul lui Parks, obrăznicia lui Alexa. De aceea aleargă ca un apucat. Îl întărîtă şi tribunele. Ti-mi-şoa-ra, Ti-mi-şoa-ra!

Alex Bourceanu nu pretinde că este altceva decît un fotbalist harnic. Uneori prea modest sau căutat modest, Bourceanu avea nevoie de o echipă ca Timişoara, iar Timişoara cea frumos victimizată de Iancu avea nevoie de voinţa graseiată a lui Bourceanu. Băiatul venit de la Galaţi pentru a le arăta bănăţenilor că nu toţi miticii regăţeni au aluat de şmecherie. Dar Alexandru Bourceanu nu este un bezmetic care fuge de rupe pămîntul. El este băiatul care pune capul la bocancul atacantului, deci e tipul care face treaba să meargă. Ştie să paseze, judecă faza, anticipează. Judecă, reţineţi!

Da, parcă îl aud pe amicul Panduru. M-ai înnebunit cu Bourceanu ăsta! Iar l-ai făcut mare. Nu, Pandi, dar e nevoie de personaje adevărate, de oameni simpli, care nu ies în arenă doar ca să facă play-back pe milioane de euro. Ca Madonna, dama aceea pentru care se sparg norii. Pînă să provoace ploaia sau vreo eclipsă, Bourceanu mai are. Timp în care continuă să alerge. Deocamdată spre Champions League.

Comentarii (101)Adaugă comentariu

Balanel (2 comentarii)  •  7 august 2009, 18:25

Desi nu are legatura cu articolul vreau sa pun un pariu ,Bergodi nu termina turul cu Steaua.Becali este irecuperabil deja a inceput sa aseze echipa pe teren, jucatori precum polonezul, care place publicului , chiar daca a facut un meci slab in Scotia se vede ca are tehnica ,va fi un excelent pasator dar daca nu a fost adus de becali nu e bun.Domnule Becali nu sunt doar cei 100 care nu sunt de acord cu ce faci dumneata, nu mai jigni jucatori si las-l pe antrenor sa-si faca treaba .

Comentează